Poezie
tristesse
1 min lectură·
Mediu
în fiecare dimineață îmi propun să mănânc un măr
mi-l pun în geantă
apoi plec la muncă
ca și când aș pleca într-un alt oraș
nimeni n-ar bănui că
port nenorocitul ăsta de măr cu mine
de săptămâni întregi
*
nu pot să dorm noaptea
fumez prea mult
mă uit la filme vechi
te sun uneori
nu spun niciodată nimic
pe creanga din fața ferestrei
a crescut o cucuvea
nu știe să cânte
dar când o va face
vei auzi pliscul ei
deschizându-se
de cealaltă parte a firului
*
mi-aș dori un anotimp nemișcat
în care tristețea să se desprindă de mine ca un monolit
ce se rostogolește cu repeziciune
strivește iarba
face un salt apoi pe coasta dealului
grațios ca o felină
se întoarce la mine
are alt chip
alt nume
îl las să hiberneze
la picioarele mele
*
de fapt nu este foarte grav
am nevoie de un drum lung
cu o casă la capătul lui
casa de care îți vorbesc are o fereastră
prin care intră aer sticlos și rece
îl țes pe degete până devine
dens și-atât de alb
ca un sfârșit
pe care-ți așterni obrazul
și apoi dormi
025.379
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Oana Zahiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 193
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Oana Zahiu. “tristesse.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oana-zahiu/poezie/13996970/tristesseComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NINInica ioana✓felicitari. imi place cum poezia se deruleaza in secvente vizuale foarte palpabile si versurile curg :)
0
OZmultam de citire :)
0