Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

despre zile de miercuri, mark twain și olandezi

2 min lectură·
Mediu
e una din diminețile în care ai chef să îl suni pe șefu
să-i spui că ți-e rău
că ai o treabă urgentă și atât de tristă încât
nu poți intra în detalii
închizi apoi și-ți vine să râzi singur
că uite - la ușa ta a parcat déjà un sabot olandez
de dimensiunile unei cămile
la fel de burtos ca una
la fel de tăcut
îți iei măsuri de precauție și un copil alături
suficient de mare încât să știe că
trebuie să se urce în sabot ca ceva să se-ntâmple
suficient de mic încât să nu i se pară nimic ciudat la afacerea asta
sabotul strălucește albastru
și pornește cu salturi de cangur peste
stâlpii de telegraf
și uite cum lumea e mică și orizontul aproape
acum ai nevoie de mâna unui copil
în caz că amețești
sabotul se-aprinde ca un neon
la lumina lui oamenii se-mbujorează
aproape că poți vedea ceva strălucind
în interior ar putea fi o inimă
care-ți devine atât de aproape încât închizi ochii
și taci alături de sabotul care saltă
peste betoane peste mirare peste asfaltul
deasupra căruia se întinde
plasa de elastice țesute strâns
e prima dată când o vezi
și te miri cum acolo sus
lucrurile sunt mai clare
și te miri că semeni al naibi de tare
cu copilul acela din poveste
care locuia singur pe o planetă
și-atunci îți ridici privirea
căutând alți copii
și saboții lor
până la urmă e o zi de miercuri
și orice e posibil
013.138
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
250
Citire
2 min
Versuri
39
Actualizat

Cum sa citezi

Oana Zahiu. “despre zile de miercuri, mark twain și olandezi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oana-zahiu/poezie/13994885/despre-zile-de-miercuri-mark-twain-si-olandezi

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
am citit ultimele texte postate si il aleg pe acesta. aici se simte o vana mai puternica, un filon mai autentic, chiar daca fantasticul, suprarealismul sunt chestii inca rezistente, nu se invechesc asa usor, mai ales daca manuite cu grija. dincolo, mai ales in ultimul, e o realitate cam fada, cam feminina, n-are o cuprindere si pe genul meu.
0