NMnica mădălina
Verificat@nica-madalina
.
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
e un aer indecis aici. indecis între gestica relaționării autentice (facilitată de justa intermediere îngerească) și rămânerea într-un imediat al neputinței (statul turcește).
subtitlul poate lipsi, cred.
iar piatra poate lovi de atâtea ori cât o lasă apa, mai zic.
subtitlul poate lipsi, cred.
iar piatra poate lovi de atâtea ori cât o lasă apa, mai zic.
Pe textul:
„Haotică" de Marinescu Victor
0 suflu
Contextrecunosc, mi-a rămas în cap formularea \"biberoane roz\". că se luptă îndărătnic cu cea de \"tetine gri\" e altă poveste. a mea.
despre text, remarc ceea ce seamănă cu aliterația, în prima strofă, abundența epitetică din descriptivul celei de a doua, finalmente \"șiretlicul\" referirii la van gogh.
sunt indecisă de ceva zile în ce privește ultimul vers. fie rezumă lehamitea din rest, fie lucidizează cumva excesiv (tot prin raportare la \"spiritul\" restului textului).
despre text, remarc ceea ce seamănă cu aliterația, în prima strofă, abundența epitetică din descriptivul celei de a doua, finalmente \"șiretlicul\" referirii la van gogh.
sunt indecisă de ceva zile în ce privește ultimul vers. fie rezumă lehamitea din rest, fie lucidizează cumva excesiv (tot prin raportare la \"spiritul\" restului textului).
Pe textul:
„biberoane roz" de Adrian Suciu
Recomandat0 suflu
Contextdespre extensii ca legături dintre opoziții. adică despre raporturi. cu eul bine centrat (în ciuda alunecării) care le declanșează. ca pe propria viață.
și despre cât de puternică poate fi scurta imagine din final, cum poate fie să șteargă, fie să potențeze angoasa care o precede. depinde iarăși de situare. nu spun corectă, așa ceva nu există aici.
e genul de text despre care simți că te va salva el însuși de apăsarea pe care ți-o aruncă lucid în cârcă. o face tocmai prin libertatea imaginarului.
și despre cât de puternică poate fi scurta imagine din final, cum poate fie să șteargă, fie să potențeze angoasa care o precede. depinde iarăși de situare. nu spun corectă, așa ceva nu există aici.
e genul de text despre care simți că te va salva el însuși de apăsarea pe care ți-o aruncă lucid în cârcă. o face tocmai prin libertatea imaginarului.
Pe textul:
„antene în cer, mai jos nimic" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextîmi place aici despuierea. de algoritmi mai mult sau mai puțin conștientizați. și cu toate astea, schema simplității păstrează o gravitate a lucrurilor esențiale spuse fără teama de transparență.
e o dinamică existențială deloc liniară aici.
e o dinamică existențială deloc liniară aici.
Pe textul:
„in extenso" de diana sima
0 suflu
Contextîmi place salvarea din final, în raport cu încâlceala angoasantă a detaliilor din restul textului. nu pot intui, cu atât mai puțin argumenta, de ce aici îmi pare o scuturare prin adăugire voită a greutății, a piedicilor.
plus că m-au năucit consoanele.
dealtfel, subtitlul avertizează.
plus că m-au năucit consoanele.
dealtfel, subtitlul avertizează.
Pe textul:
„Breitling & Co." de Ligia Pârvulescu
0 suflu
Contextcând introduci alteritatea ca suport al zicerii, acea alteritate care să nu țâșnească exclusiv din sine, zicerea asta se stratifica până la simplitate. (deși alteritatea tot prin sine se naște)
orice poftă e o descătușare prin întoarcerea cheii. iar aici cheia e starea de la mijlocul dintre spirit, experiențialism și suflet. via eliberarea de materialitate (corpul)
orice poftă e o descătușare prin întoarcerea cheii. iar aici cheia e starea de la mijlocul dintre spirit, experiențialism și suflet. via eliberarea de materialitate (corpul)
Pe textul:
„setea, marea sete" de dan mihuț
0 suflu
Contextșade bine când lași revolta să îmbrace dezamăgirea în dinamica unui corporal asumat. a cărnii care transportă opinii.
pentru că permite imaginarea eliberării.
nervul din acest text deschide cumva lecuirea. retragerea din unii oameni.
(eu am inversat nițel finalul:)...)
pentru că permite imaginarea eliberării.
nervul din acest text deschide cumva lecuirea. retragerea din unii oameni.
(eu am inversat nițel finalul:)...)
Pe textul:
„sauvage" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextam avut de ales între a reciti tot textul și a reciti doar finalul. le-am făcut pe ambele. m-am oprit la simplitatea finalului. pentru că dacă e să fie mut, măcar să nu explice. măcar să rămână curajos în a spune esențialul.
începutul e cam lung, adică și te face să gâfâi.
începutul e cam lung, adică și te face să gâfâi.
Pe textul:
„despre cât de mu(l)t vă iubesc" de Dana Banu
0 suflu
Contextpentru că referirile la george sand, lygia și oana nu sunt proptele pentru a convinge de autenticitatea simțirii. pentru că decuparea unor detalii pentru a reconstrui nostalgic o realitate a sufletului se face aici cu sufletul însuși. nu din rațiuni de tehnică.
pentru blândețea curgerii unei dorințe, care o apropie de zona promisiunilor a căror garanție este însăși rămânerea în moment.
pentru că aici povestea nu are nevoie de o descriere insistentă. punctarea simplă și sinceră, esențializarea, dau sensul acela prim pe care și un copil l-ar putea înțelege.
pentru efectul de dialog, pentru sinceritatea luării de mână. precum lumina din fotografie.
pentru că laura aici se deschide realmente și se scutură de șiretlicurile echivoce.
pentru blândețea curgerii unei dorințe, care o apropie de zona promisiunilor a căror garanție este însăși rămânerea în moment.
pentru că aici povestea nu are nevoie de o descriere insistentă. punctarea simplă și sinceră, esențializarea, dau sensul acela prim pe care și un copil l-ar putea înțelege.
pentru efectul de dialog, pentru sinceritatea luării de mână. precum lumina din fotografie.
pentru că laura aici se deschide realmente și se scutură de șiretlicurile echivoce.
Pe textul:
„Once Along The Way" de Laura Cozma
Recomandat0 suflu
Contextun titlu atrăgător. un text care se relaxează abia de pe la mijloc încolo. un sfârșit simplu, care îmi place. și mă face parcă să doresc un alt ritm al ajungerii până la el.
dar îmi voi educa vrerea :)
dar îmi voi educa vrerea :)
Pe textul:
„Fugă ambidextră" de Andrei Lucian
0 suflu
Contextla a doua citire aerisirea salvează efectul redundant al repetiției lacrimei.
s-ar zice că aici e o farfuriuță cu un mix de prăjiturele care se vor toate madlene.
minunat începutul, în schimb.
s-ar zice că aici e o farfuriuță cu un mix de prăjiturele care se vor toate madlene.
minunat începutul, în schimb.
Pe textul:
„moment sublim" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextintrigă prin gestionarea contradicției destin-hazard. deși la o altă vedere, s-ar putea conchide că e vorba despre același concept.
are un cod imagistic interesant. încă nu am deslușit dacă pentru a ascunde sau a sugera. cert îi că mă face să văd filmele. pe dinții ușor gălbui.
are un cod imagistic interesant. încă nu am deslușit dacă pentru a ascunde sau a sugera. cert îi că mă face să văd filmele. pe dinții ușor gălbui.
Pe textul:
„veronika" de diana sima
0 suflu
Contexthm, surprinzătoare asocierea subtitlului (și a melodiei) cu simplitatea corpului poeziei. dar deloc forțată.
aici durerea este luminoasă, nu are nicio penumbră, curge, atât ca înlănțuire de foneme și cuvinte, cât mai ales ca stare. e ruperea adevăr-eroare, prezență-absență.
the pain I\'ve been subjected to, într-adevăr.
aici durerea este luminoasă, nu are nicio penumbră, curge, atât ca înlănțuire de foneme și cuvinte, cât mai ales ca stare. e ruperea adevăr-eroare, prezență-absență.
the pain I\'ve been subjected to, într-adevăr.
Pe textul:
„Podul Mincinoșilor" de alice drogoreanu
0 suflu
Contextcred că este primul text mai grav și asumat al laurei din ultima vreme. primul text în care se zice pe sine renunțând la a se filtra prin efectul unui om sau al câtorva asupră-i.
un biografism dozat printr-un soi de ascundere, comprimare, simbolizare. ca după zidul care protejează, revelând, totuși.
curge simplu. e un respir după suspine. de aceea are capacitatea de a stârni rezonanță. are un început care anunță, nițel obscur, cât să justifice desfacerile succesive.
are curajul unei nudități în care se păstrează tristețea alienării prin ceilalți.
un biografism dozat printr-un soi de ascundere, comprimare, simbolizare. ca după zidul care protejează, revelând, totuși.
curge simplu. e un respir după suspine. de aceea are capacitatea de a stârni rezonanță. are un început care anunță, nițel obscur, cât să justifice desfacerile succesive.
are curajul unei nudități în care se păstrează tristețea alienării prin ceilalți.
Pe textul:
„Sângerare" de Laura Cozma
0 suflu
Contextîn orice punct despicarea infinitului poate crea aceleași hăuri pe care le nasc și cuvintele. pentru că prin cuvinte anulăm uneori inefabilul legăturilor.
e mai senin aici decât în alte ziceri ale jurnalului. adică e balonul golit de griji. sau spart prin curajul de a spune ceea ce necesită spus.
e mai senin aici decât în alte ziceri ale jurnalului. adică e balonul golit de griji. sau spart prin curajul de a spune ceea ce necesită spus.
Pe textul:
„crescător" de ioana negoescu
0 suflu
Contextadela, parcă prea densă strofa a doua. o culoare are putere în sine, aș zice.
e sufocant aici, nu în sens rău, numai că atunci când simplifici nițel se poate inspira toată lipsa asta de aer despre care spui. ca în primul și ultimele trei versuri. ești parcă mai liberă acolo.
sau poate percepțiile mele sunt obosite la ora aceasta.
(scrii filmic, dar asta știi)
e sufocant aici, nu în sens rău, numai că atunci când simplifici nițel se poate inspira toată lipsa asta de aer despre care spui. ca în primul și ultimele trei versuri. ești parcă mai liberă acolo.
sau poate percepțiile mele sunt obosite la ora aceasta.
(scrii filmic, dar asta știi)
Pe textul:
„Evish" de Adela Setti
0 suflu
Contextnica elena mădălina. prenumele mele m-am obișnuit să le așez post-nume.
și dacă am ignora timpul? dacă am face un enunț prescriptiv, deci o normă - \"să ignorăm timpul\" ar fi chiar așa rău? măcar nu s-ar mai aplica \"fals sau adevărat\"...
zâmbet
și dacă am ignora timpul? dacă am face un enunț prescriptiv, deci o normă - \"să ignorăm timpul\" ar fi chiar așa rău? măcar nu s-ar mai aplica \"fals sau adevărat\"...
zâmbet
Pe textul:
„petrecere cu sifon și molii" de Anni- Lorei Mainka
0 suflu
Contextpoezie, nu poeție, cu scuzele mele și ale tastelor.
Pe textul:
„petrecere cu sifon și molii" de Anni- Lorei Mainka
0 suflu
Contextlike a moth on love\'s bright light...
rareori leg atât de cald o poeție cu un vers dintr-un cântec. o fac acum, pentru că înțeleg genele tunse, adică zbaterile surde, seci pe care le implică. precum o beție cu luciditate și bule.
mi-a plăcut aici redarea umflării, expandării pe care o provoacă ruperea dintre oameni.
are un ritm de gâlgâit.
rareori leg atât de cald o poeție cu un vers dintr-un cântec. o fac acum, pentru că înțeleg genele tunse, adică zbaterile surde, seci pe care le implică. precum o beție cu luciditate și bule.
mi-a plăcut aici redarea umflării, expandării pe care o provoacă ruperea dintre oameni.
are un ritm de gâlgâit.
Pe textul:
„petrecere cu sifon și molii" de Anni- Lorei Mainka
0 suflu
Context