petrecere cu sifon și molii

like a moth on love\'s bright light...
rareori leg atât de cald o poeție cu un vers dintr-un cântec. o fac acum, pentru că înțeleg genele tunse, adică zbaterile surde, seci pe care le implică. precum o beție cu luciditate și bule.
mi-a plăcut aici redarea umflării, expandării pe care o provoacă ruperea dintre oameni.
are un ritm de gâlgâit.

poezie, nu poeție, cu scuzele mele și ale tastelor.

pe tine de fapt cum te cheama nica sau madalina.....
aceste rinduri le-am scris totusi ...cam tirziu
simteam ca trebuie sa le orinduiesc intr-un fel, pentru a ma exclude din imaginile timpului care trece ca o stea cazatoare, adica prea repede

nica elena mădălina. prenumele mele m-am obișnuit să le așez post-nume.
și dacă am ignora timpul? dacă am face un enunț prescriptiv, deci o normă - \"să ignorăm timpul\" ar fi chiar așa rău? măcar nu s-ar mai aplica \"fals sau adevărat\"...
zâmbet

\"Voce gâtuită, real mozaicat, suferință difuză care fragmentează discursul și ai tu ce ai cu apa...
Finalul e o imagine memorabilă, cinematografică:
dimineața înaintea primului pahar cu apă
poveștile tale se adună sub lampă
între moliile nopții
oarbe și surde\"

sigur ca ar fi bine daca am putea decupa din existenta noastra elementul timp......cred ca o si facem de multe ori dar nu ne dam seama, de fapt noi suntem timpul care trece si precum vezi noi trecem el, timpul sta si sa da huța

fals sau adevarat cred ca sunt niste inventii, poate ca sa treaca timpul mai repede
daca nu ne-am incilci cu aceste norme, pe care nici nu le poti dovedi am mai avea o bucata buna de timp la dispozitie din viata care este cel mai scurt eveniment din tot ce stiu...(de parca as mai stii si altceva?!)
scenariile tale m-au pus pe ginduri
ce face femeia cu buline....mai numara sau si-a luat alta rochie

am o idee fixa ...nu e singura, dar apa mi se pare ca si timpul , de neinlocuit
si vorba unui prieten, poate ai diabet, ei bine, n-am diabet, dar am tot timpul apa la mine, ca sa nu patesc precum altii ....