NMnica mădălina
Verificat@nica-madalina
.
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
nup, prea explicativ tot ce urmează primei strofe, inclusiv paranteza.
așadar pornind de la prima strofa, ar merge un text.
așadar pornind de la prima strofa, ar merge un text.
Pe textul:
„Tăcerea din pântec..." de Teodor Dume
0 suflu
Contextși atât e prea accentuator și deja subînțeles, cât timp oricum e vorba de final acolo, la verbul ninsător.
Pe textul:
„Poem" de Marinescu Victor
0 suflu
Contextfain trupul care nu mai aparține, numai că deducerea aceea sună cumva pompos, academic. aș fi citit mai degrabă dacă scoți.
căci simplitatea în a spune despre ce e cel mai complicat (trupul ăsta cușcă) e parcă de preferat, pentru impact (și nu în sens de pumn).
căci simplitatea în a spune despre ce e cel mai complicat (trupul ăsta cușcă) e parcă de preferat, pentru impact (și nu în sens de pumn).
Pe textul:
„in-out" de florin caragiu
0 suflu
Contexteste înșurabare ființei în sinele solitar.
și nu fac glume ontologice.
așadar este tristețea desăvârșită și inconștientă, de pe când nu se știa că se va inventa comuniunea.
și nu fac glume ontologice.
așadar este tristețea desăvârșită și inconștientă, de pe când nu se știa că se va inventa comuniunea.
Pe textul:
„punctul" de dorin cozan
0 suflu
Contextce greu e de lecturat, ce greeeu.
am prins ideea scrisului spontan, necosmetizat. dar ceva mai lizibil cumva se poate, păstrând aceeași opțiune tehnică (adică tot un scris de mână cu mouse-ul)?
am prins ideea scrisului spontan, necosmetizat. dar ceva mai lizibil cumva se poate, păstrând aceeași opțiune tehnică (adică tot un scris de mână cu mouse-ul)?
Pe textul:
„Aici cânt" de Marinescu Victor
0 suflu
Contextuite, e o schimbare aici. un dicurs care-și asumă pateticul și-l redă în lexic cred voit restrâns.
poate prea multă simetrie prea evidentă la nivel de construcție (adică observabilă din prima, un soi de osatură pe care o remarci pe alocuri în detrimentul a ceea ce spune). dar o încercare de a mai diversifica felul în care se spune cred că merită răbdare și atenție nedistructivă.
poate prea multă simetrie prea evidentă la nivel de construcție (adică observabilă din prima, un soi de osatură pe care o remarci pe alocuri în detrimentul a ceea ce spune). dar o încercare de a mai diversifica felul în care se spune cred că merită răbdare și atenție nedistructivă.
Pe textul:
„redefinire" de Claudia Radu
0 suflu
Contextși mai cred că orice cotire dinspre formule deja dovedite ca viabile (cum mă mai exprim și eu) e binevenită pentru simplul, dar nu singurul motiv că prilejuiește o rafreșizare a logosului deloc neglijabilă, o mobilitate a construcției deloc cancerigenă și că cel puțin la nivel de încercare este deci validă, cât timp nu se glisează către lipsa de mesaj sau o cotidianitate plată, jurnalistică, înregistratoare de fapte.
e ca atunci când cel ce se ține de tangouri o dă și pe step, ajutat de aceleași picioare, numai că prin folosirea altfel a grupelor de mușchi.
miroase a ceva mai nou, am mai zis și asta. de oriunde te-ai așeza să urmărești.
e ca atunci când cel ce se ține de tangouri o dă și pe step, ajutat de aceleași picioare, numai că prin folosirea altfel a grupelor de mușchi.
miroase a ceva mai nou, am mai zis și asta. de oriunde te-ai așeza să urmărești.
Pe textul:
„the first down" de dan mihuț
Recomandat0 suflu
Contextea însăne? chiar dacă se reia acolo redarea osmozei, e totuși tras de păr acel însăne. firescul însăși e așadar cel puțin preferabil.
Pe textul:
„Suntem și este" de Alice Diana Boboc
0 suflu
Contextuite ce face nonșalanța dintr-un text, îl aduce mai aproape de verosimil.
cum că sinceritatea poate să nu fie nonșalantă, numai că atunci subminează din ținuta construcției, o înțepenește. dar cum spuneam, nu e cazul acum aici.
ci e rost de tăvălug nici prea gresiv, dar nici ignorabil din partea celui pe care îl asimilează (în primul rând autorul).
ultimul vers îmi pare totuși prea justificativ, dar are sens în ansamblul confesiv.
cum că sinceritatea poate să nu fie nonșalantă, numai că atunci subminează din ținuta construcției, o înțepenește. dar cum spuneam, nu e cazul acum aici.
ci e rost de tăvălug nici prea gresiv, dar nici ignorabil din partea celui pe care îl asimilează (în primul rând autorul).
ultimul vers îmi pare totuși prea justificativ, dar are sens în ansamblul confesiv.
Pe textul:
„câteva momente foarte importante din istoria danei b." de Dana Banu
Recomandat0 suflu
Contextpersonal nu aș fi uzat de explicativul pentru că. e subînțeles din titlu, cumva.
e ceva în text ce merge dincolo de cauzalitate oricum, poate un substrat continuu.
o melancolie mai degrabă decât nostalgie.
e ceva în text ce merge dincolo de cauzalitate oricum, poate un substrat continuu.
o melancolie mai degrabă decât nostalgie.
Pe textul:
„gelu e batrân" de Gelu Diaconu
0 suflu
Contextdedesupt, copii, uf și zău așa!
Pe textul:
„Nu mă mai lipesc de pielea ta și tace" de Marinescu Victor
0 suflu
Contextnu la metaforă mă refeream, dimpotrivă, la utilizarea cuvintelor seci și academiciste, prea conceptualizante. virulentă nicidecum, numai directă și deci fără menajamente care nu știu cui ar profita, cât timp e vorba de argumentarea opiniilor, cum și spuneți.
Pe textul:
„Orașul lui Satan" de razvan rachieriu
0 suflu
Contexteu mă gândesc la crochiuri și crochete când citesc atari texte.
ele spun, nu contest, ele au o greutate a lor, ele uzează de cuvinte cu încărcătură, cum obișnuim a zice (moarte, iluzii, de pildă), dar ele rămân atârnate prin aceea că sunt prea firimituroase, nu au context, nu încearcă un context, chiar mic și prin asta nu depășesc simplitatea unei vorbiri de zi cu zi.
ele spun, nu contest, ele au o greutate a lor, ele uzează de cuvinte cu încărcătură, cum obișnuim a zice (moarte, iluzii, de pildă), dar ele rămân atârnate prin aceea că sunt prea firimituroase, nu au context, nu încearcă un context, chiar mic și prin asta nu depășesc simplitatea unei vorbiri de zi cu zi.
Pe textul:
„limită" de herciu
De îmbunătățit0 suflu
Contextîngere, apără-mă te rog eu de acest vers al doilea de aici care încearcă atotcuprinderea și e mai lung decât fraze întregi.
pentru că restul textului, chit că dicteu eșuat, măcar are rapiditate.
nu-i chip de supărări când un text nici măcar la nivel de joc sau de absurd nu reușește legături între cuvinte. zi frumoasă.
pentru că restul textului, chit că dicteu eșuat, măcar are rapiditate.
nu-i chip de supărări când un text nici măcar la nivel de joc sau de absurd nu reușește legături între cuvinte. zi frumoasă.
Pe textul:
„Inerția e dezarmantă" de ENE VASILE
0 suflu
Contextcred că în prima treime a textului, acolo unde nu au început încă să reapară aceleași cuvinte greoaie prea evident conceptuale (să-mi fie tolerată exprimarea, am ales-o pentru a accentua), așadar acolo unde se spune conceptualul mai firesc, prin descriere mai apropiată de ceea ce nu e pură filosofie, reușește și ideea să răzbată fără a aluneca într-un soi de scolastică searbădă.
păcat că încă nu s-a curățat până la capăt discursul de atari cuvinte.
deși remarc o aerisire față de textele precedente. cred că ar putea fi continuată, mai drastic, chiar, pentru un efect mai percutant.
păcat că încă nu s-a curățat până la capăt discursul de atari cuvinte.
deși remarc o aerisire față de textele precedente. cred că ar putea fi continuată, mai drastic, chiar, pentru un efect mai percutant.
Pe textul:
„Orașul lui Satan" de razvan rachieriu
0 suflu
Contextpentru mine treaba stă foarte simplu: când se alege un personaj atât de personaj și atât de celebru, fie se alege o viziune aparte în a spune despre el, fie se aleg chestiuni aparte despre același personaj spre a fi spuse.
aici nu am găsit nici una, nici alta.
dau fuga la un manual de gimnaziu și aflu același lucru.
și unde e viziunea celui ce a scris astea?
și unde e provocarea?
și unde e planul expunerii?
și unde e detaliul care să capteze atenția?
și ce pot reține de aici altceva decât dintr-un manual?
iar manualele nu sunt literatură, chit că sunt personale.
unele au stil, da. dar nu e și cazul scrierii de aici.
aici nu am găsit nici una, nici alta.
dau fuga la un manual de gimnaziu și aflu același lucru.
și unde e viziunea celui ce a scris astea?
și unde e provocarea?
și unde e planul expunerii?
și unde e detaliul care să capteze atenția?
și ce pot reține de aici altceva decât dintr-un manual?
iar manualele nu sunt literatură, chit că sunt personale.
unele au stil, da. dar nu e și cazul scrierii de aici.
Pe textul:
„Declinul lui Napoleon" de cristina cornilă
0 suflu
Context