Jurnal
Poem
1 min lectură·
Mediu
când iubesc las autobuzul să plece
se va întoarce
până atunci am să împodobesc bradul cu ce a mai rămas
de crăciun oamenii se țin întotdeauna în brațe
puțină beteală nu-i strică
îmi spun
am întins mâinile și lumea aproape că era a mea
acum sunt degeaba cu inima scrijelită
tu femeia fier beton
eu zgârie norul tău
și ne îmbrăcăm copilul cu barbă
apoi
ninge
043.822
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marinescu Victor
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 66
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Marinescu Victor. “Poem.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/jurnal/1776904/poemComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NMNMnica mădălina✓și atât e prea accentuator și deja subînțeles, cât timp oricum e vorba de final acolo, la verbul ninsător.
0
MVdoar ninge si ma bucur ca ai venit la fereastra sa-mi spui.
victor
victor
0
IMsi etape necesare, ciclice ale manifestarii iubirii...inspirate cuprinderi reciproce...ale femeii \"fier beton\", \"zgârie nor\"-ului ei si copilului cu barbă...iar ninsoarea pare o infaptuire a intoarcerii la alb...si inceputul si sfarsitul poemului primenesc fiinta pentru sarbatoare...o sarbatoare a iubirii...frumos...
0
MVIoana, ne iubim amestecat si nu reusim sa ne desprindem de urat. afara ploua si nu degeaba. multumesc pentru sarbatoare si te astept!
victor
victor
0