Jurnal
Acul și bula
1 min lectură·
Mediu
(ce dacă eu sunt geamăn)
cineva tot spune că dăm bine împreună
când dumnezeul tău se încalță cu scorpioni
al meu stă până la brâu într-un râu
înnoadă pești pe firul apei
cică îi învață drumul spre casă
și ei se cred lostrițe
asa și eu cand înot
mă cred omul tău mustind de lapți
casa mea peste tot apă
a ta într-un ac fâțâit pe lăngă bulele mele buzele mele
uneori tandru
și foarte des bălește pe aerul lor de fumător
nu știu cum ți se pare ție
dar icrele tale mă vor lăsa rece într-o zi
am să pierd șirul peștilor
drum spre casă
chiar dacă cineva tot spune
ca ne stă bine
o să fie prohibiție
033403
0
Ai scris un poem tare interesant.
Citisem zilele trecute, pe aici, ideea că o steluță înseamnă că acel text a plăcut unui cititor. Asta înseamnă și steluța mea: cum că mie mi-a plăcut și, de mai place cuiva, ai noroc :)
Glumesc.
E un soi de ironie aici care te prinde bine, Vi. Acul și bula nu dau nimic împreună decât un mare POC, dar ai scris cu încăpățânare și detașare fermecătoare despre o asociere aproape de fabulă:)
De aici, pe alocuri, trist.
Să știi că am remarcat tendința ta și vreau să știi că o încurajez prietenește, cum știu și eu. Adică, mai nou, Vi, tu ai curaj să le spui str8, adică oarecum și cumva în Gemini style :)
Îmi mai plăcură și simbolurile \"drumului spre casă\" și \"mă cred omul tău plin de lapți\" (eu aș fi zis \"mustind\" - dar eu sunt exagerată, deh!), \"bulele mele buzele mele\", etc.
Cred că aici ai lucrat fin. Cel puțin azi cred așa.
În altă ordine de idei, Gemenii n-au nici o șansă cu Scorpionii, crede-mă! :) Unde-i Vărsătorul? :P
prietenesc,
li