cerșind tăcerea unui gest

pe care.

mi-a placut idee urmatoare:poezia noastră/a încremenit într-o fereastră albă/
ca o cicatrice pe care o porți/semn distinctiv.
e o comparatie f reusita poemul-fereastra ca o cicatrice sau si invers poemul-cicatrice ca o fereastra.
mcm

mădălina:mulțumesc, corectez acum, vigilentă ca de obicei.
carmen, mă bucur că ai trecut și că ți-a plăcut. te pup,

Cezara,
ai compus o poezie deosebita. Interesanta partea cu bufonii care stiu cel mai bine ce simte fiecare intr-un moment de cumpana. Imi place in mod deosebit ultima secventa, cea cu \"poezia noastra\".

Dia

mulțumesc pentru sinceritate cuvintelor. ce bine jucăm rolul de bufoni, noi oamenii încât nu ne dăm seama...
cu drag

mie imi plac doar primele 2 versuri, restul mi se pare destul de diafan, cu sensul de slabutz
un sincer amical

sinceritatea ta fce mai mult decât tot poemul. o noapte ......ca în povești!

viața ca un gest și gestul,- tăcerea...
mi-a plăcut poemul parcă un alt registru din care a izvorât ideea...
strofa ultimă e împlinirea gustului meu

\"poezia noastră
a încremenit într-o fereastră albă
ca o cicatrice pe care o porți \"

stimă și considerașie,
teodor dume,

Cezara, spuns de la început ca să nu existe nici un dubiu: îmi place poemul acesta. De ce? Citindu-l mi-a venit chef, așa dintr-o dată să ajung acasă, acum sunt la un fel de slujbă, să iau un pahar de coniac și o mandarină și să recitesc ce ai scris. Ar fi a treia plăcere pe care mi-o permit!! Să citesc ce ai scris și să gândesc la ce te-ai gândit: de ce cocori care nu știu decât o singură limbă dar de argint, de ce poezie încremenită într-o fereastră, dar nu este o poezie oarecare este poezia lor-voastră! Răspunsurile, sigur mi-ar prilejui alte plăceri estetice
Cu multă prietenie
PP
P.S. N-am uitat de rugămintea mea, dar am fost foarte ocupat încât nici pe yahoo-mail n-am mai intrat. Mâine o voi face!!

teodor:ai punctat esența poemului, acele versuri spun ce vrea să reprezinte un gest.
petrache:dacă ți-aș răspunde, poate aș strica puțin din tăcerea acestui poem. uite, să-ți dau un indiciu:era o vreme cînd îmi plăcea să mă fardez cu cocori. acum de cîte ori îi ating, mă rănesc. și mai sunt multe , multe, dar de ziua lui Nichita nu mă gîndesc decît să încremenesc în tăcere. cu drag vouă,