Miriam Cihodariu

Ce frumos e prozo-poemul acesta! Mi-a placut mult \"privirile tale ma demineralizau\"...

Mai asteptam :)

Dar uneori, cand se aduna niste chestii pana rabufnesc, simt ca sunt niste lucruri in mine care se cer strigate in gura mare.

Cu simpatie,
M C.

Cu tecstul asta?

oricum, subscriu celor care l-au gasiv haios.

Apropo de puii entropiei, cred ca tocmai s-a lipit de mine o noua injuratura.

Am avut rabdare sa citesc toata poezia si nu-mi pare rau. Nu te-am mai citit de mult, dar mi se pare ca ti s-a maturizat destul de mult stilul, si nu in sensul mai putin bun al cuvantului.

E frumos ce scrii tu ca un basm, si trecerea in taramul pieptului tau nu e articifiala, nu exista o ruptura intre arhaic si actual pentru ca in poezia ta ploua pe alocuri cu raymond si cu janis si cu tratate de drept constitutional la un loc cu fluturii, cu iubita si cu absente si distante.

Cel mai mult mi-a placut atmosfera, nu un vers-doua anume ci starea de spirit care pluteste printre ele. Cred ca o sa te mai citesc, sa aflu ce trenuri mai vin si ce iarba mai creste.

:)

Buna, prietene :)

Imi pare bine ca scrii la fel de frumos ca in alte dati. Transmite-i sarpelui sa te nasca mai repede.

Adevărat a-nviat!

Toate jocurile mai mult sau mai puțin inspirate sunt intenționate și le voi lăsa așa (mai puțin typo-ul de la transcende). Mulțumesc oricum pentru critica pozitivă sau constructivă.

Cu mare simpatie,
o admiratoare veche.

Îți mulțumesc pentru răbdarea de a citi întregul text :).

Faza cu eliadianul mă flatează peste măsură - mi-o voi lua în cap cu siguranță.

Ce pot să spun... îmi pare bine că rezonăm și că îți plac volumele mele de poezie... și că din \'Crisalide\' s-a mai desprins cineva pe aceeași lungime de undă cu mine.

Păstrăm legătura?

Cu simpatie,
Miriam.

P.S: Mic secret: Și eu mă imaginez uneori drept discipol al Maestrului. Cam patetic, nu?

Am ezitat ceva vreme până să îți răspund, dar o voi face până la urmă.

Unu: ca o creatură creatoare ce ești și tu, nu știi că nu mă interesează dacă vă interesează ce scriu sau nu?

Doi: Despre ce scriu se referă la ce scriu în general, nu la conținutul strict al acestui text. Dacă vrei, e un fel de \'Criticilor mei\'.

Trei: Normal că este o iluzie! Din care a te trezi echivalează cu o moarte în plan artistic! Toți creatorii (ca să nu mă repet cu creaturile creatoare) trăiesc o iluzie când scriu sau ce fac ei... Și normal că vă mint! Toți poeții mint ca să spună prin minciuni frumoase adevărul!

Patru: Naturile umane și supranaturale sunt ale mele. În scris, am dreptul să-mi fiu propriul demiurg dacă am chef.

Cinci: Dacă ți se pare că Noaptea de Sânziene e o prostie, nu pot să spun decât \'Vai de capul tău\'....

ETC

P.S: Nu cere prea des să ți se explice un text. E penibil. Atunci când se întâmplă să nu înțeleg un text, mă resemnez că nu are ce să-mi spună mie, poate alții îl înțeleg. Din acest motiv nu mă omor după Barbu.

P.P.S: Toate discuțiile de genul acesta sunt sterile și n-au nici un rost. Riscăm să ajungem ca la tribunal unde pentru fiecare expert adus să susțină o chestie poate fi ușor adus unul care să susțină opusul ei.

Cu simpatie,
Miriam Cihodariu.

Buna Dana!

Nu ma cunosti si nu am mai schimbat nicio litera virtuala pana acum, dar ti-am mai citit textele de la distanta si simt ca rezonez foarte bine cu modul tau de tzopai din insula in insula...

Si cred ca stiu foarte bine ce ai vrut tu sa spui cu sarma aia ghimpata si cu nostalgia intinzandu-si pletele firave spre soare...

Cu siguranta te mai citesc :D

Together we stand, divided we fall..

ok, multumesc pentru trecere si opinie.

Mi-a placut in special impletirea iminentei mortii care pandeste din fiecare durere coapta cu un firesc al traditionalului romanesc.
Imaginile sunt foarte sensibile. Am retinut in special strugurii copti din care tasnesc lacrimi, arcusul si cantatul la trunchi, rumegusul vorbelor adunate...

Imi place cum scrii, te mai citesc. Ai o nostalgie imanenta, dar nu una conventionala, de tip melancolico-distructiv. Interesant.

Toate cele bune,
Miriam.

oh, sunt impresionata :). E prima data, Claudiu, cand imi citesti un tecst si nu arunci cu pietre :)

Revenind la subiect, iti multumesc pentru apreciere si recomandari. Si eu am o chestie cu the lust for blood.

Ai dreptate, Camelia. Si eu cred cu tarie multe dintre ideile pe care le sustii tu in eseul acesta minunat de documentat si cu accente de subiectivism (in sensul de atmosfera de confesiune) concomitent.

Probabil ca speranta este cea care ne tine pe picioare atunci cand toate aceste idei sunt expediate sub termenul de \"protocronism\".

Continua. Te mai citesc.

Nu stiu cu ce ajuta trimiterile simbolice sau religioase - nu le-am pus acolo ca sa ajute textul cu ceva, nu le-am gandit, asta e si rostul poeziei din cate stiam.

E doar o colectie de ganduri asa cum spune si titlul - si daca le numesti aforisme nu vad cu ce se modifica nimic.

O lista cu ce autori ma influenteaza ar fi complicata si nu si-ar avea rostul.

Stii, daca tot te plictisesc in halul asta nu te obliga nimeni sa-mi tot citesti si sa-mi comentezi textele. Decat cu conditia sa o faci la modul constructiv.

Toate cele bune,

Cel mai mult mi-a placut sfarsitul. El e cel care a transformat restul versurilor in poezie. Mi-a mai placut si \"grijile ne omoara/sau ar trebui\".

Imi place si ironia subtila 18+.

Mai pe scurt, te mai citesc.

Miriam.

Mi-a placut poezia ta. In special versurile \"atât de frumoase pronume / atât de frumos cimitir\"...

Si uitarea ca lege a firii... frumos.

Te mai citesc,
Miriam.

Desi prefer anotimpuri mai calde, pentru ca nu ma infioara atat pe sira spinarii, trebuie sa recunosc ca iarna este alegerea perfecta prin excelenta pentru orice decor de irealitate sau de basm.

Foarte frumoasa poezia, imi pare bine ca am dat peste ea.

Te mai citesc,
Miriam.

pentru rezonare.

Miriam.

Multumesc pentru aprecieri. Hop si voi, sunteti haiosi :)
Toate cele bune,
Miriam.

Imi pare bine ca ai rezonat cu fanteziile mele adolescentine :).
Vad ca esti din Bacau, orasul meu natal. Ne cunoastem cumva sau cum ai ajuns in pagina mea?

Toate cele bune,
Miriam.