jos mâinile!

oare cerul e atât de albastru pentru că are amigdalită și nenea doctoru\' i-a dat cu albastru de metil în gât...?

io asta mă întreb când mă lungesc în ierburi și privesc înaltul :D
da\' mă gândesc și la nemurire...
pe toți ne face să ne gândim la nemurire.
și la zbor.

plăcut tari mult cele trei versuri din final
prietenos, mai trecem.

mircea,
bine ai revenit!

ai stat întins și-ai privit cerul
gândind la zbor la nemurire
și alte chestii de astea
numai că întors pe partea cu inima
ai scris în gând o poezie...

da, o poezie, chiar dacă stările se referă la persoană
îmi place finalul

\"mă întorc pe partea cu inima
mă tot adun și mă chircesc
ca într-un pântec fierbinte de șarpe\"

stimă și considerație,
teodor dume,

dacă ai scoate \"printre versuri\" și ai pune ceva nuștiu un element real
săltând printre nori printre floricele printre pietre printre oameni
ar fi foarte frumos

prezența cuvântului \"versuri\" într-o poezie este o sforțare / anulează practic poezia sper să înțelegi

în rest, îmi place pentru că e onest. :)

va multumesc de popas si ma bucur de \"regasire\"

alina
am tinut cont de ce ai zis
pentru ca ai dreptate :)

trecerea brusca de la o stare in care gandirea devine o problema ,la o stare in care si mai brusc inima isi preia tronul -
cele trei versuri din final foarte frumoase arata ca \"ai ajuns acasa-in casa sufletului \"

Buna, prietene :)

Imi pare bine ca scrii la fel de frumos ca in alte dati. Transmite-i sarpelui sa te nasca mai repede.

colbul sa se aseze pe cartile tale
si mana de om sa nu le deschida
pentru ca te ai facut urat inaintea mea
vorbindu-ma de rau cand eu martor mi-e tot regatul agoniei
te-am vorbit de bine in totata vremea !

ce nume frumoase

multumesc

bucuros sa va revad aici
in gradina mea neingrijita... :)

mircea