roman autobiografic nepublicat în veci
roman autobiografic nepublicat în veci eram nouă frați și toți eram sănătoși niciunul nu aveam vreo meteahnă în casă vorbeam românește părinții vorbeau cu prietenii și cu rudele încă două
MLmircea lacatusbaladă
poporul meu e un castel în ruină năpădit de buruieni si înconjurat de ape cine să-i redea strălucirea cine să-i sece apele din jur cine să-i descifreze blazonul căzut cine să stea la
MLmircea lacatusscrisoare către tata
scrisoare către tata tată am tot stat și m/am gândit la tine mai ales în nopțile în care eram de gardă la foișorul din partea de nord a cazarmei acolo unde bate un vânt tăios și de care
MLmircea lacatusîntâmplare
trecusem pe lângă biserică și eram cu gândul în altă parte când brusc am auzit clopotele tare aprope tânguindu-se m-am întors din drum și am urcat la templu apoi am auzit cor de
MLmircea lacatusmitologie
aveam arc și săgeți le făceam singur încă de atunci eram îndemânatic și destul de independent vânam și mâncam la margine de pădure ca un animal de pradă mușcam și mă uitam atent ascultam
MLmircea lacatusfericire
ehei cum ne mai dădeam in scrânciob eram copii tu și cu mine și vântul îți ridica rochița îți vedeam coapsele albe și mă rușinam aveai cosițe aurii și râdeai tare eu închideam ochii să te văd
MLmircea lacatushai să ne ntâlnim sâmbătă seara
ne întâlnim la capătul digului iubito sunt acolo niște pietre rotunde am să iau cu mine o sticlă o să bem din ea pe rând ca doi adolescenți la primul păcat apoi o spargem și cu un ciob ne
MLmircea lacatusliturghie
astăzi la biserică am îngenunchiat de câteva ori în mine înainte să mi plec genunchii pe dalele reci au slujit mai mulți preoți numai unul mi s/a părut credincios cel mic de statură cu
MLmircea lacatusfereastra
ca o cerșetoare singurătatea îmi bate la ușă îi pun mereu în palmă câte o amintire în ultima vreme le vrea numai pe cele cu tine mai vino îi spun am adunata atât de multe am să ți le dau pe toate
MLmircea lacatusnuntă
în ultima vreme când ma gândesc la tine îmi trece prin inima așa o umbră ca o pisică neagră și-mi fac cruce cu limba până dispare și-mi amintesc mereu de-o viitoare nuntă noi miri desculți
MLmircea lacatusîn ultimul autobus am sezut și-am râs
într-o iarnă am urcat într-un autobus unul la întamplare seara târziu am stat zgribuliți unul în altul până la capâtul liniei acolo l-am întrebat pe șofer câte minute avem în mica piațetă
MLmircea lacatusjos mâinile!
stau întins și privesc cerul mă gândesc la zbor la nemurire și la alte chestii de astea numai când scriu în gând o poezie și apari tu săltând peste hainele mele mă întorc pe partea cu inima mă
MLmircea lacatuscălător
nu ieși afară e un vânt idiot am auzit o voce am ieșit în cămașă m-am uitat din ce direcție bate si-am pornit împotriva lui treizeci de secole l-am despicat cu pieptul l-am făcut de ocară cu
MLmircea lacatusce-mi fu dat să vad !
virgil titarenco PROFETUL scrie pe(hermeneia) site-ul pe care cu onor îl direcționează o poezie de crăciun o blasfemie o grozăvie nici măcar adversarii cei mai înverșunați ai lui Hristos ca
MLmircea lacatusmisiune imposibilă
am plecat să caut nemurirea într o lume fără de cărări mi-a plăcut să-mi fie despărțirea fără lacrimi fără sărutări în desagă multe nu mi-am pus mă feresc de lucruri inutile doar o iconiță cu
MLmircea lacatusrugăciunea fiului
tata tu ești puternic să faci tot ce vreau eu da? ok
MLmircea lacatussă nu tragi cu săgeata în nori
încă nu împlinisem anii de școală trăiam la marginea orașului mai sus de casele boierești acolo începea pădurea și grădinile lui dumnezeu unde mă jucam eu într-o zi m-am luat după un pui de
MLmircea lacatusamintiri noi
din griviței de la ateliere până la cantina izvor era o plimbare treceam prin cișmigiu grădina aceea suspendată în sufletul meu tânăr adesea mâncarea era puțină și proastă însă eu mă săturam
MLmircea lacatusportret cu mare în fundal
nicola e croat are mâinile ca două lopeți și-a construit singur casa pe malul mării în apropiere de rezervația naturală krka pe locul unde odinioară fusese casa bunicilor pescari din vremuri
MLmircea lacatustramvaiul de stația opera
septembrie de aur început de stagiune ieșim de la operă și luăm tramvaiul copleșiți de frumusețe ne uităm în ochii călătorilor și încercăm să înțelegem din strălucirea lor dăcă au văzut și ei
MLmircea lacatusalexandra petrovna
alexandra petrovna a adormit cu capul pe masă iar a băut vodca aceea împuțită pe care o vinde daniil abramovici mai mult pe sub tejghea decât la vedere alexandra petrovna alexandra petrovna
MLmircea lacatusmitternachtspremiere
fiică-mea mă sună din cinci în cinci minute... același dialog... tataaaa... da tata ce e ... să nu uiți la unșpe jumate trebuie să luăm biletele de la casă sunt rezervate pe numele tău avem și
MLmircea lacatusîntâmplare
astăzi trecând pe lângă un copac înflorit mi-am făcut cruce parcă trecusem prin fața unei biserici...
MLmircea lacatus