scrisoare către tata

scrisoare către tata tată am tot stat și m/am gândit la tine mai ales în nopțile în care eram de gardă la foișorul din partea de nord a cazarmei acolo unde bate un vânt tăios și de care te poți ascunde numai în tine însuți în amintirile tale dintr/o adolescență senină caldă m-am gâdit la armata ta la război ai trecut prin toate acestea și nu mi-ai povestit niciodată e adevărat nu te am întrebat eram prea tânăr și preocupat de mine îmi plăcea să mă zidesc și nu mă uitam în jurul meu cum crește turnul și cum mă depărtez de tine stau în foișorul acesta de tablă rece ca moartea nu am de ce să mă sprijin și mă țin de mâna ta așa cum făceam când eram mic și săream peste băltoace mă săltai în aer și aterizam de partea cealaltă eram un zburător de o clipă peste oceane întregi mă țin de mâna ta si la gât îmi atârnă un kalașnicov greu mă uit in jur atent și implicat precum un războinic știu că nu vine nimeni să ne atace dar așa e în armată ne jucăm de/a războiu și când vine războiul adevărat nu mai e ca în armată e altfel ofițerii devin umani și caporalii își cer scuze că te au bătut pe nedrept se tem că o să/i împuști pe la spate pe front ca să te răzbuni sau pur și siplu se gândesc că ai să mori pentru țară și se umplu așa de un soi de respect țărănesc ai fost pe front ai fost în rusia te/ai întors după doi ani dar mai mult nu știu despre tine mă bucură gândul că mă întorc acasă în curând și am să te iau la întrebari am să te invit la o bere și o să stăm de vorbă ca doi veterani de război ai să/mi spui de toate spaimele tale de disperările tale de dorul de mama pe care încă n/o cunoșteai dar o visai în fiecare clipă mai ales în tranșee înainte de fiecare moarte.. am să te întreb despre copilărie despre adolescență despre plecarea pe front și de minunea întoarcerii tale acasă viu și nevătămat de la odessa te/ai întors pe jos nimic nu mi/ai povestit din toate aceste e drept nici eu nu te-am întrebat...