Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Dorințe

3 min lectură·
Mediu
Nu Vreau
să plâng,
Nu Vreau
să mor,
Nu vreau
să dor...
Vreau să fug
mai repede
ca vârtejurile,
mai repede
ca umbrele
ieșind și intrând
în copaci
dimineața și seara,
mai repede
ca vântul neutru,
mai repede
ca acele de gheață
zvârlite din arcul urii
față de căldură...
Vreau să tai brizele
cu fuga mea,
vreau să străpung uitarea
cu revolta mea,
vreau să ucid
tot ce nu e viu,
vreau să râd și să plâng
și să țip și să zâmbesc
și să urlu până
fac zarea să crape
și lava fierbinte
să inunde totul, totul...
Vreau să fiu o tornadă
ce răstoarnă toate zarurile,
nelăsându-le să cadă
pe nici o față,
vreau tornadă fiind,
să prind gâtul Umbrei
și să-l strâng în pumn;
Vreau să izbesc
stânci ca pe popice
și să le fac zboare frumos,
ca sateliții în vârtej
în jurul Lumii,
vreau să mă scufund
până-n centrul pământului
și să țâșnesc gheizer de lumină brusc,
vreau să suflu în
florile copacilor
și să le duc foarte departe,
vreau să fiu apă
și să plou tot de sus,
vreau să prind nisipul
în palme și să-l împrăștii
în aerul ce-l expir,
vreau să inspir toate
cele cinci elemente
și să mă umplu
de unitatea lor,
vreau să râșcâi sub unghii
țărâna și s-o scutur
și s-o centrifughez
până-și arată înțelesul,
vreau să-mi forțez
intrarea în eternitate,
vreau să fiu fulger
și să-mi descarc electricitatea
și tensiunea în artificii,
vreau să-mi închid pleoapele
și să prind imaginea
pe care-o iubesc
în momentul acela,
s-o prind în ochi, în lacrimi,
și s-o curg făcând-o cadou
tuturor celor cărora le pasă,
vreau să strâng aproape toată jalea
și s-o închid într-un nor
care să nu poată ploua niciodată,
vreau să sar de-o sută de ori
cât înălțimea mea,
ca un purice,
și să bușesc luna-n sus,
ca pe-o minge de volei;
vreau să torc de somn,
iarna la mine-n casă,
vreau să-mi trimit sufletul
în călătorii astrale când dorm,
vreau să fiu o boabă de grâu
și să umflu spicul dospit
până plesnește de rod,
vreau să știu Totul
și să-l strig apoi pe stradă
în gura mare,
vreau să clipesc repede-repede
și să-mi fac genele aripi de fluture
cu care să fac vânt
în toată lumea...
Vreau să dau gol
cu o minge de speranțe
în poarta cu plasa realității
și să rămână-nfipte-acolo,
să le dau adevăr,
să se-mplinească,
toate dorințele-mi:
Nu Vreau
să plâng,
Nu Vreau
să mor,
Nu Vreau
să dor,
Vreau doar...
SÃ ZBOR.
25 august 2003.
024243
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
422
Citire
3 min
Versuri
113
Actualizat

Cum sa citezi

Miriam Cihodariu. “Dorințe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miriam-cihodariu/poezie/164523/dorinte

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@andreea-eneaAE
andreea enea
mm...tot citesc dorintele tale si imi place..pari o fire neconventionala, opusa societatii de azi in care numai superficialitatea e cheia succesului..artificial totul si m-am saturat si eu de mizeria in care traim..imi place limbajul tau mai \"tern\", nu cuvinte pompoase dar care sugereaza mai mult decat se crede..imi place..ma mai regasesc si eu printre randuri..
0
@miriam-cihodariuMC
Miriam Cihodariu
Imi pare bine ca ai rezonat cu fanteziile mele adolescentine :).
Vad ca esti din Bacau, orasul meu natal. Ne cunoastem cumva sau cum ai ajuns in pagina mea?

Toate cele bune,
Miriam.
0