MVmarian vasile
Verificat@marian-vasile
Turnu Măgurele, cel sfânt
„“Savanții marțieni încă nu pot da o lămurire satisfăcătoare a ceea ce înseamnă frumos și a ceea ce înseamnă adevăr”, Nichita Stănescu”
1. 2. 3-
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
...de o stranietate aparte, nobilă ca un vin bun, numai pentru cunoscători, pentru poeți, poezia asta reușește totuși sa enerveze. Pentru că:
1. Nu mai suport metafora orbului care vede (mai) bine,
2. „leagănul în care mai scâncește nici un copil” – sună a „Terminator”, 1, 2, sau 3, nu contează toate au câte un leagăn fără copil,
3. „nu!” din fața „nu! mi-am nu ți-am aruncat în flăcări copilul” mă încețoșează definitiv.
Motive care nu mă împiedică să citesc o poezie „cālīgo”. Hîc!
1. Nu mai suport metafora orbului care vede (mai) bine,
2. „leagănul în care mai scâncește nici un copil” – sună a „Terminator”, 1, 2, sau 3, nu contează toate au câte un leagăn fără copil,
3. „nu!” din fața „nu! mi-am nu ți-am aruncat în flăcări copilul” mă încețoșează definitiv.
Motive care nu mă împiedică să citesc o poezie „cālīgo”. Hîc!
Pe textul:
„coro di zingari. sono voi" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextDupă ce am citit încă o dată poezia bag de seamă că… e alta. La fel de bună. Mai condensată. Îmi păstrez idea că forță imagistică, poetică și cum mai vrei tu se flă în s1. Și ca să răspund postcomentatorului meu, care este antecomentatorul meu de acum, s1 mi se pare strong pt că:
1. Are o cursivitate pe care s2 nu o are, poate din cauza “frânelor” puse de repetițiile din s2. Repetiția, pentru mine, diluează, stopează, indiferent c e ar spune teoria literaturii.
2. Madăr nu mai este de mult englezism, el merge de minune cu grădi; creează un efect aparte, original în poezie, efect care nu există pe nicăieri în s2
3. Mi se pare forțat „pentru întotdeauna”
Mă rog, chestii de gust poetic; și „licorist”. Așadar, postcomentatorul meu care a devenit antecomentatorul meu poate să stea liniștit (să-i dea dumnezeu atâta liniște câtă „reumplere” mi-a făcut el mie ): am justificat și am terminat. Sticla. Pictura.
1. Are o cursivitate pe care s2 nu o are, poate din cauza “frânelor” puse de repetițiile din s2. Repetiția, pentru mine, diluează, stopează, indiferent c e ar spune teoria literaturii.
2. Madăr nu mai este de mult englezism, el merge de minune cu grădi; creează un efect aparte, original în poezie, efect care nu există pe nicăieri în s2
3. Mi se pare forțat „pentru întotdeauna”
Mă rog, chestii de gust poetic; și „licorist”. Așadar, postcomentatorul meu care a devenit antecomentatorul meu poate să stea liniștit (să-i dea dumnezeu atâta liniște câtă „reumplere” mi-a făcut el mie ): am justificat și am terminat. Sticla. Pictura.
Pe textul:
„O formă de fum care semăna uneori c-un băiat" de adrian pop
0 suflu
ContextDa, nene. Un text bun, foarte bun. Cu toate că nu sunt cititor înfocat de proză (sic!) cred că pot să recomand, pardon, remarc un text scris cu delicatețe și gravitate, talent (experiență) și naivitate. Un text considerabil, din toate punctele de vedere. Mă rog, e încă tributar romantismului și prozei fantastice moderne, dar, repet, e un text care mi se pare foarte bun. Că are idee, metaforă, tâlc, și câte mai trebuie unei proze bune.
Pe textul:
„Grota Umbrelor" de Livia Georgescu
0 suflu
ContextPoezia își pierde din intensitate în strofa a doua. Nu mai are același zvâc! nu-mi dau seama de ce. Mai citesc și poate mă dumiresc. Altfel, prima strofă e strong, în sens licoristic, curge – în același sens. Mi-a plăcut că așa cum figura tatălui apare – timid, subiacent, subversive, așa și dispare. Repet, strofa a doua e altceva, mai puțin fluid, vâscos, care îngreunează. Revin.
Cu bine, M.A
Pe textul:
„O formă de fum care semăna uneori c-un băiat" de adrian pop
0 suflu
ContextE de-a dreptl patetic. Impresionant. Expresionant. Renunță la “Se zice că doar îngerii,/ în zi de sărbătoare,/ din nuanțele lor (nota comentatorului: a degetelor? a culorilor?) se adapă.”
Renunță la “dincolo de șoapte” – e școlăresc.
Aș schimba “fulguit în vocală de nea” cu fulguit în voDcală de nea. : ))
“Noapte” rimează cu “șoapte” ???? și poezia nu e la atelier?????? Ce mai urma: “mare” cu “soare”?
La ce titlu are poezia asta… versurile ei sunt lăstăriș. Mai mult boschetăriș.
Nu mai citesc.
Renunță la “dincolo de șoapte” – e școlăresc.
Aș schimba “fulguit în vocală de nea” cu fulguit în voDcală de nea. : ))
“Noapte” rimează cu “șoapte” ???? și poezia nu e la atelier?????? Ce mai urma: “mare” cu “soare”?
La ce titlu are poezia asta… versurile ei sunt lăstăriș. Mai mult boschetăriș.
Nu mai citesc.
Pe textul:
„Gnosă" de Dumitru Ichim
0 suflu
ContextAdrian,
E un hrist comun, al omului de rând; n-aș spune neconvențional; e ca un prieten care-ți tot vorbește și de care câteodată te (mai) saturi și nu-l mai asculți, sau nu înțelegi ce vrea să spună. În ceea ce-l privește pe neamț, ai dreptate;
Alina,
Mulțam pentru apreciere. Ai dreptate “într-una” ăla nu-și are rostul. De aceea, va dispărea și cred că va lăsa locul vreunei metafore.
Cu bine, M.A
E un hrist comun, al omului de rând; n-aș spune neconvențional; e ca un prieten care-ți tot vorbește și de care câteodată te (mai) saturi și nu-l mai asculți, sau nu înțelegi ce vrea să spună. În ceea ce-l privește pe neamț, ai dreptate;
Alina,
Mulțam pentru apreciere. Ai dreptate “într-una” ăla nu-și are rostul. De aceea, va dispărea și cred că va lăsa locul vreunei metafore.
Cu bine, M.A
Pe textul:
„mai mult se înălța și mai mult i s-agrava tristețea" de marian vasile
0 suflu
Contextbulangizarea mortilor,
Pe textul:
„cântec pentru două coarde. una masculină" de Vasile Munteanu
0 suflu
Context… e de-a dreptul kandinsky-ană. Auzi ceasul deși a stat; e și mitică pe alocuri. Melcii tăi nepotențiali… sau impotenți (“ ’ți-ai dreacu cu melcii voștri”)… E și gastronomic. Ce mai, o poezie nova.
Ai dat cu biciu’n baltă la final, cu bulangizarea melcilor.
Ai dat cu biciu’n baltă la final, cu bulangizarea melcilor.
Pe textul:
„cântec pentru două coarde. una masculină" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextDe acord cu “greu” după “bocanc” – e inutil; în ceea ce privește “rostul” lui “no frost”, da, nu-l vezi tu. Frigiderele no frost, teoretic, pot funcționa într-una fără a fi nevoie de “dezghețare”. Cred că știai asta – atunci cum de nu-i vezi rostul?
Proteză = lingv. Fenomen accidental de limbă constând în adăugarea unui sunet la începutul cuvântului, fără a-i produce schimbări în sens. Și cum la început a fost cuvântul (vezi că “nu poate a șterge evanghelia”).
Nu e vina scribului că cetitorul nu știa… (“nu-i știam…”)
Trakl se scrie fără c. E păcat că nu ai citit. Nu înțeleg care e faza cu “oximoroanele lui Baudelaire” (vizavi de poezia mea).
Nu am înțeles PS-ul. Ce e “încântătoare”
Scuze neînțelesurile, dar n-am înțeles. : ))
Proteză = lingv. Fenomen accidental de limbă constând în adăugarea unui sunet la începutul cuvântului, fără a-i produce schimbări în sens. Și cum la început a fost cuvântul (vezi că “nu poate a șterge evanghelia”).
Nu e vina scribului că cetitorul nu știa… (“nu-i știam…”)
Trakl se scrie fără c. E păcat că nu ai citit. Nu înțeleg care e faza cu “oximoroanele lui Baudelaire” (vizavi de poezia mea).
Nu am înțeles PS-ul. Ce e “încântătoare”
Scuze neînțelesurile, dar n-am înțeles. : ))
Pe textul:
„Balada unui om groaznic" de marian vasile
0 suflu
ContextSper că “neplăcerea” e aidoma “neplăcerii” provocate de “Un hoit” – Baudelaire sau de “De Profundis” – Trakl. E normal să nu-ți placă; ce ți-ar putea plăcea la “cerul privea hoitul superb cum se desfată/ îmbobocind asemeni unei flori/ simțind că te înăbuși ai șovăit deodată/ din pricina puternicei duhori” (Baudelaire) sau la “la reîntoarcerea lor/ ciobanii au găsit trupul cel dulce/ putrezit în mărăciniș” – Trakl. Sau ce ți-ar putea plăcea la “Cuptor”-ul bacovian?
Dacă “neplăcerea” ta e cauzată de altceva, rogu-te comunică-mi. Dacă vrei.
PS, care rimă??
Dacă “neplăcerea” ta e cauzată de altceva, rogu-te comunică-mi. Dacă vrei.
PS, care rimă??
Pe textul:
„Balada unui om groaznic" de marian vasile
0 suflu
Context…nu știu dacă în libertate “trăim de când lumea”. Libertatea noastră se rezumă la atracții și amăgiri; ba suntem atrași spre rău, ba suntem amăgiți de plăceri, ba îndemnați de cineva/ ceva să alegem binele. La ce se mai rezumă libertatea noastră? La contradicții kirilloviene de genul “sunt liber, deci trebuie să (mă) omor.
Repet, mă bucur că ți-a plăcut.
Cu bine, M.A
Repet, mă bucur că ți-a plăcut.
Cu bine, M.A
Pe textul:
„Balada unui om groaznic" de marian vasile
0 suflu
ContextE o poezie care cred că a fost scrisă dintr-un foc. Se simte fiorul, unic, care o transcende. Stări și imagini interesante: cf supra… – “aș putea numi asta dragoste”
Mi-a plăcut senzația de viteză și zbucium.
Obiecții, sugestii (puțin importante, strict subiective, deci nu prea pot a aduce argumente):
1. Elimină pe “aceea” din “aștept dimineața aceea în care lumina/va exploda în pletele târfei”
2. Strofa 2 obosește prin “î” – de 7 ori, îngreunează senzața de viteză.
3. Nu prea se înțelege ce e cu aburii aia din “mâna care toarnă cafea prin gura de aburi”
În rest, de bine, M.A
Mi-a plăcut senzația de viteză și zbucium.
Obiecții, sugestii (puțin importante, strict subiective, deci nu prea pot a aduce argumente):
1. Elimină pe “aceea” din “aștept dimineața aceea în care lumina/va exploda în pletele târfei”
2. Strofa 2 obosește prin “î” – de 7 ori, îngreunează senzața de viteză.
3. Nu prea se înțelege ce e cu aburii aia din “mâna care toarnă cafea prin gura de aburi”
În rest, de bine, M.A
Pe textul:
„am ajuns, dilara" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextMă bucur că ți-a plăcut. E chiar o mărturisire la care nu mă așteptam – mie nu mi-a plăcut deloc, nu poezia (ca tehnică, stil, etc.), nu mi-au plăcut stările pe care mi le-a dat scriind-o, iar apoi citind-o.
PS Am adesea impresia că există o libertate a instinctelor (voința de putere, sexualitatea ș.a) care înseamnă de fapt adevărata libertate umană. Și cât de departe este aceasta de credință și dragoste.
Cu bine, M.A
PS Am adesea impresia că există o libertate a instinctelor (voința de putere, sexualitatea ș.a) care înseamnă de fapt adevărata libertate umană. Și cât de departe este aceasta de credință și dragoste.
Cu bine, M.A
Pe textul:
„Balada unui om groaznic" de marian vasile
0 suflu
ContextÎn general sună bine, e cursivă și curat scrisă. Are idee și, cum zic io, zvâc. E puțin tributară lui Dimov, dar asta e de bine, zic eu. Imaginea din s1 cu “flautul vertical” mai repede decât să mă ducă cu gândul la vreun ax al lumii, m-a dus (vina mea: pervertire, vulgarizare) cu mintea la falus și alte cele similar lui. În s2, nu văd rostul punctelor de suspensie de la final. În ultima strofă acel “stingher”, pus între virgule, sare în ochi ca fiind căutat special pentru ritm și rimă, pus cum mâna. Aș sugera o așchiere aici. Ai o grămadă de posibilități. Spre exemplu aș încerca/risca așa:
pe zidul vechi al serilor ce pier
cerul stelat se-ntinde, cât anume
să-ncapă-n el albastrul de stingher (sau, dacă vrei tu: “…de truver”).
Cu plăcerea lecturii, M.A
pe zidul vechi al serilor ce pier
cerul stelat se-ntinde, cât anume
să-ncapă-n el albastrul de stingher (sau, dacă vrei tu: “…de truver”).
Cu plăcerea lecturii, M.A
Pe textul:
„Albastru de truver" de Daniel Bratu
0 suflu
ContextEra vorba despre “Balada sugubeață despre crâșmari” – trad Vulpescu/ “Balada veselă despre crâșmari” – trad Chirica. Nu o redau aici, m-ar off-ta, pardon, -topica distinșii colegi care veghează la acuratețea textelor, argumentelor și toate cele.
Cu bine.
Cu bine.
Pe textul:
„Colac" de marian vasile
0 suflu
ContextGorică Pirgu, Pașadia, Pantazi și alte cimăfăi (pot să zic?) nu au a face, și știi prea bine, cu linkul de care vorbește Strălucirea Ta. Da’ în loc de tăcere tot e mai bine așa. Cum spune un clasic, “la dracu, să bem”, uitarea tot vine. M-a zgândărat un pic titlul; dar știu că mergi pe balcanism: Mateiu-Goran-manele.
AS-ule, onorat de re-pe-trecere. PS: nu mai știu acum unde exact, dar avea Villon un vers genial cu cei care pun apă în vin. Promit că revin cu el. Sau poate mă ajută cineva. Era cu crâșmarul care îndoiește vinul, etc .
AS-ule, onorat de re-pe-trecere. PS: nu mai știu acum unde exact, dar avea Villon un vers genial cu cei care pun apă în vin. Promit că revin cu el. Sau poate mă ajută cineva. Era cu crâșmarul care îndoiește vinul, etc .
Pe textul:
„Colac" de marian vasile
0 suflu
ContextLăscărică,
Sincer nu pricep propozițiunea compusă din primele trei versuri ale s1. În rest e ok varianta ta, poate chiar mai ok. Dar cum stă bine unui oarecare semaca (îți) atrag atenția că “mușc” nu prea merge cu “ușchi” în același vers. Mi se împleticește mintea. De asemenea, a început (după sugestia-ți) să-mi rezoneze mai bine:
“Și-n fine, către ziuă, din sângele tău mac
Să trag pe nara stîngă, să pun Himerei șa,
Să treacă-acceleratul lăsând pe” cercevea
Virginitatea-ți dulce pierdută în hamac.
în loc de
“Și-n fine, către ziuă, din sângele tău mac
Să trag pe nara stîngă, să pun Himerei șa,
Să treacă-acceleratul lăsând pe canapea
Singurătatea-mi strânsă în formă de colac.”
Un fleac.
Sincer nu pricep propozițiunea compusă din primele trei versuri ale s1. În rest e ok varianta ta, poate chiar mai ok. Dar cum stă bine unui oarecare semaca (îți) atrag atenția că “mușc” nu prea merge cu “ușchi” în același vers. Mi se împleticește mintea. De asemenea, a început (după sugestia-ți) să-mi rezoneze mai bine:
“Și-n fine, către ziuă, din sângele tău mac
Să trag pe nara stîngă, să pun Himerei șa,
Să treacă-acceleratul lăsând pe” cercevea
Virginitatea-ți dulce pierdută în hamac.
în loc de
“Și-n fine, către ziuă, din sângele tău mac
Să trag pe nara stîngă, să pun Himerei șa,
Să treacă-acceleratul lăsând pe canapea
Singurătatea-mi strânsă în formă de colac.”
Un fleac.
Pe textul:
„Colac" de marian vasile
0 suflu
ContextDar de ce ești sigur că textul meu de mai sus este scris pentru vreo anume pretențiune, internă sau externă? Când mi-am manifestat pretențiunea asupra textului tău de mai sus care este mai jos decât textul lui Radu care este și el mai jos față de textul meu de mai sus :)) am manifestat-o crezând în ceea ce mi-ai spus: că nu scrii un comm. pentru cel care a scris textul de mai sus care șamd, ci îl scrii pentru tine, înmunti-te-ar , era să zic ciocli, cine vrei tu.
Pe textul:
„Colac" de marian vasile
0 suflu
ContextApreciez prima¬-ți strofă cu seseizarea că ultimul vers e foarte tras de păr. Ai fi putut să-l mai așchiezi. Altfel e tare… bun vinul cu bănat.
Strofa-ți a doua e prea epigramistică, zău. Păcat de subtilitatea primeia. Iar dacă faci rabat atenționându-mă astfel că strofa mea a doua e “umplutură” – te înșeli, ca de altfel de aproape fiecare dată. Dar las adevărul de partea chestionarelor psihologice.
Strofa a treia, de asemenea, strong, se faultează în versul final. Apreciez totuși joyceianismul tău.
Ps. Abelard a avut un testicul sau niciunul? A/F
Pe textul:
„Colac" de marian vasile
0 suflu
ContextAi dreptate în ceeea ce privește inflația de pronume; dar, asta e! eu știu (greșesc?) că româna permite formulări (e drept, puțin poetice) de genul “ție ți-am dat” sau “mie mi-a fost”.În engleză nu merg, e adevărat. Nu știu în germană, că în franceză sunt acceptate.
Variant ta e ok, dar e o altă poezie. Așa că pot să o comentez la rându-mi.
Glumesc.
Mai revin asupra sugestiilor tale.
Variant ta e ok, dar e o altă poezie. Așa că pot să o comentez la rându-mi.
Glumesc.
Mai revin asupra sugestiilor tale.
Pe textul:
„Colac" de marian vasile
0 suflu
Context