coro di zingari. sono voi

Vă mărturisesc cu sinceritate și bună-credință ca nu am înțeles sau simțit nimic cititndu-vă textul. Oare e (doar) vina mea?:)

nu, domnule Dediu, de ce ar fi (doar) vina dv? evident că vina este în egală măsură și a mea; mai exact, nu am reușit să scriu un text care să satisfacă așteptările singurului comentator; lăsând gluma la o parte, să spunem că textul v-ar fi mult mai accesibil (cel puțin aceasta a fost intenția mea) în cazul în care libretul lucrării muzicale \"Trubadurul\", semnat de Salvatore Cammarano, nu v-ar fi străin; mai mult, acceptă că, în cazul în care libretul acestei opere nu vă este necunoscut, atunci vina îmi aparține exclusiv.

Deci vă rămâne 80 la sută din vină și mie restul pentru că tocmai ascultam Specii când mi-ați pomenit de Trubadurul lui Salvatore. Și abia ce intră Dragonu Ak47 la mic! O fi simțit el ceva. Lăsând seriozitatea la o parte, eu cum aș putea să rezonez cu textul dumneavoastră?Are vreun remix ceva?Vreun featuring?De pildă, și eu am un text semnat Misery is a Butterfly, după o melodie interpretată de Blonde Redhead. Dar textul respectiv are anticorpii lui, îmi place mie să cred, chiar și dacă aș scoate titlu și referința din text. Ați putea să spuneți la fel și despre textul dumneavoastră?Unde e aportul dumneavoastră aici?!Cu ce îmbogățiți/determinați să fiu curios să înțeleg mesajul?Sau e strict/exclusiv pentru cunoscători?

decât să întrebați, n-ar fi mai util să analizați textul; măcar pentru simplul fapt că acest text nu reiterează (câtuși de puțin) libretul sus-menționat; acesta, libretul, este numai un pretext; evident, dacă textul, în maniera în care este construit, v-a stârnit cât de cât de curiozitatea; dacă nu, lăsați-l în plata domnului.

...de o stranietate aparte, nobilă ca un vin bun, numai pentru cunoscători, pentru poeți, poezia asta reușește totuși sa enerveze. Pentru că:
1. Nu mai suport metafora orbului care vede (mai) bine,
2. „leagănul în care mai scâncește nici un copil” – sună a „Terminator”, 1, 2, sau 3, nu contează toate au câte un leagăn fără copil,
3. „nu!” din fața „nu! mi-am nu ți-am aruncat în flăcări copilul” mă încețoșează definitiv.
Motive care nu mă împiedică să citesc o poezie „cālīgo”. Hîc!

dacă îmi arăți pe cineva care, atunci când bea:

1. (nu) se enervează
2. (nu) enervează
2. (nu) este enervat

înseamnă: eu sunt sticla!

Inteligentă poezie. În ultimul vers din strofa a treia, cred că ați uitat să utilizați negația: \"nu mai scâncește\"; altfel, nu are sens.

Ce enumerează antecomentatorul meu ar trebui să fie exact punctele forte ale textului, nu e așa domnule Vasile Munteanu?Acolo eu văd puțin echivoc, deci rost de căutarea poeziei. Altfel e destul de simpluț și sărăcuț. Și lipsă poezie. Nu trebuie să vă supărați(am dedus asta din finalul comentariului 2, poate mă înșel!) cu toții avem momentele noastre de slăbiciune. Nu e interesant însă cum uneori chiar pe textele mai slăbuțe pot ieși niște discuții interesante?Închei tot cu o întrebare, așa îmi stă în fire.

Îmi permit să răspund în locul antecomentatorului care mi-a fost postcomentator după ce eu îi fusesem antecomentator la o ante poezie comentată (la Pop). D-le Gedediu „a enerva” nu înseamnă „a fi slab”. Adică dacă ceva mă enervează înseamnă că sunt incapabil în a desluși echivocul și nebănuitul? Dacă erați puțin atent și inteligent, puteți să mă off-tați, ați fi sesizat că intervenția mea se încheie cu „cālīgo”. Dacă nu știți ce e, puteți căuta. Dacă nu vreți să căutați, dați fix cu bătul în baltă, sau în ce se dă cu bățul. În mâță. A, nu, aia se calcă pe coadă. Prin urmare, nu reiese de nicăieri că aș fi afirmat că trebuie eliminat echivocul care creează sensuri, ci cel care creează câlți pe creier. Cum bine l-a descoperit Dl Pașa pe ăla cu \"nu mai scâncește\".
Hîc.

aveți dreptate, domnule Dediu; acum vă puteți culca (sau orice) liniștit.

domnule Pașa: nu are sens... ce? de ce? și... \"pe ce vă bazați\"? (am pus ghilimele pt a vă sugera să considerați întrebarea de tip moromețian).

Eu vă răspund simplu, mai puțin moromețian: mă bazez pe limba română. Dar dacă vreți să evitați regulile, atunci \"scâncește\". Nu știu cine: poate copilul, poate Poe_zice: \"Na, c-așa am vrut eu!\"

decizia este precedenta: rămâne așa.

mulțumesc pentru lectură și pentru revenire.