marian vasile

“În tot cuprinsul nu trăia niciun om și nici o jivină cu sânge cald”. Și doar era imaginația lui. Caietul rămas velin de atâta scârbă îi jefuia nopțile în care-și căutaseră adăpost și cei mai

nu are colți în loc de ochi poartă două sticle de lapte din celea de un litru cu gurile mari în loc de țâțe o mână cu care dau salut în fiecare dimineață minți! trei coarne de gnu răsucite

La început roșia pătată își închidea în sine boala Nimeni nu ar fi crezut că e ceva în neregulă – Bogații plantei, târfele de lux, ceasornicarii (de când cu anunțul că Timpul e pe sfârșite

r.e.m iar apoi wagner din când în când balada lui porumbescu și dezastrul era total. numai țigările stinse aminteau de ideea că acolo există viață animale fabuloase ne parcurgeau

În dinții tăi, câine, mi-am văzut chipul Scofâlcit, sfâșâiat de el însuși – Puțin mai în spate, luna Înnegrită pe sub pleoape, plânsă, mirosindă-a Lumină. În cerul gurii tale, câine,

La nuntă când toata lumea se-mbulzește să vadă mireasa Imaginând dresu-i filigran Că niciun obraz nu-l putea parcurge Fără a rămâne dator un loc în paradis... O, voi, galere egiptene duhnind a

Niii, că nu dau turcii Am zbierat la mine turbat Când m-am împiedicat de covorașul de la intrarea în casă Covoraș curat Așezat cu grijă de nevastă-mea – Hainele dracu Parcă mi le-a lipit

De câte ori pământul îngrășăt ca un înecat sau numai îngrețoșat de moarte nu mai știu ne-am confesat într-o seară dar era atât de târziu că numai lumânărarul mai ținea cont de câte mucuri avea de

grija că ar tremura prea rău genunchii vibrănd pe gâtul unei unghii ar putea implora pe el comandante el comandante el comandante să mai rămână să ceară un rând o nicovală sau o petală până

mi-a răspuns dracu de dimineață era terminat – juisase o noapte întreagă călărind o scroafă de om “da, marțiene, cunosc cârciuma cu nume de fata în care devreme-ai băut cu balaurul

…se împlinesc ani buni de când sunt fugar am întâlnit haimanale de tot felul Banii pe care îi aveam îi așezam la băut și îi risipeam în desfrâu Din când în când mai cumpăram cărți Am săvârșit

au născocit ăștia puli din plastic din cauciuc sau din os copii online și fericire virtuală până când și gustul de țâță fragedă sau gât se poate cumpăra la plic fără ca nimeni să nu mai întrebe de

mi-am luat câinele. apoi țuica de boască pe care-am pus-o pândiș în ciurtar. n-am vrut ca să plec să-mi las calul să pască din ienibahar. mi-am luat scripca. și câteva lumânări pe care le-am stins

întotdeauna există un „pe dinlăuntru” unde se petrec, răsturnat, toate Poate că de aici greața de oglinzi și, mai ales, de cei care scriu despre ele Imitația care nu mai imită Incantația în fața

Despoezit și-ngălbenit de nunți Actor peltic al jocului nescris Cu ochiul hâd purtat în sutele de frunți Al celor ce m-au frânt. Port sub sutană-o cruce fără hristos pe ea Împleticit tot urc

m-a babardit un sentiment de moarte când am cercat să-mi violez ființa iepurișag și pizde belearte m-au ispitit să-mi tălmăcesc conștiința în mii de vise galben-deșucheate că se făcea că

uite după ce trecem marea cu vreo navă africană cu pluta sau înot nu contează (ba da tu nu știi să înoți chiar dacă m-ai născut într-o luntre pe dunăre) după ce trecem marea și ajungem la

…am cerut smirnoff lucrasem ziua întreagă la un cal cu mâinile tale@poezie.țara sugătorilor de bomboane dracu știe ce-o mai însemna și asta e o zi cât sunetul unei armonice …bun smirnoff. am