Poezie
La Osta-ro
1 min lectură·
Mediu
uite
după ce trecem marea cu vreo navă africană cu pluta sau înot
nu contează
(ba da
tu nu știi să înoți chiar dacă m-ai născut într-o luntre
pe dunăre)
după ce trecem marea și ajungem la novorossysk
bem un vin la abrau-dyurso și futem câteva femei
plecăm înspre stavropol
nu uităm ca pe drum să ne împrietenim cu vreun pelerine rus
care să ne sfințească nopțile
după care îi dăm un șut în cur și-l înjurăm de dumnezeii mă-sii
în gubernia stavropol ne clătim ochii cu caucazul chemării
dormim la niște mujici găsim noi
care ne-or ospăta c-o vodcă aprigă și-o mazurcă drăcească
apoi plecăm înspre groznyy
am acolo câțiva prieteni cu care să plâng despre pădurile care nu mai sunt
despre femeile virgine pe care nu le mai întâlnim
ne tragem sufletul și lăsăm ciobănescul caucazian care
s-a aciuat lângă noi să ne urmeze
mergem
la osta-ro unde găsim în sfârșit neplecarea
de-a-ncălare pe caucazianul care-a turbat cetindu-ne testamentele
dii căluțule-câine
la osta-ro ne așteptă zoroastru pe care-l vom implora împreună
dii căluțule-câine
rostogolindu-ne mere sau bulgări de seu
îl vom implora
să-l lase să mă mai nască odată
pe tata
032906
0
sau varianta româno-(velico)rusă a clasicului: \"follow the yellow brick road\" (Wizzard of Oz); în general, este dificil de vorbit despre o poezie - o despiritualizezi; cu atât mai mult despre o astfel de poezie; poți vorbi despre tema ei, despre tehnică șamd, dar nu îi poți analiza sufletul; nici însuflețitorul; nici de-însuflețitul.
oricum, \"La Osta-ro\" v-ar fi prins de minune și tovărășia unui cal (evident, lași căruța acasă, în Lunca); de ce? pentru că în magie se intră călare (pe sine); în numele tatălui; al cărui nume tu îl cari de dârlogi.