MGMaria Gheorghe
Verificat@maria-gheorghe-0021767
Montréal
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Aud in acesta poezie vocea lui Jean Gabin...
"Acum stiu, stiu ca nu vom stii niciodata!
Viata, dragostea, banii, prietenii si trandafirii
Nu vom stii niciodata zgomotul si nici culoarea firii lor
E tot ce stiu! Dar asta, o stiu!"
.........................
«știu însă că la marginea timpului meu sunt doi gemeni
nimic mai mult»
multa expresivitate in trairea dumneavoastra poetica!
cu bucuria lecturii,
maria
"Acum stiu, stiu ca nu vom stii niciodata!
Viata, dragostea, banii, prietenii si trandafirii
Nu vom stii niciodata zgomotul si nici culoarea firii lor
E tot ce stiu! Dar asta, o stiu!"
.........................
«știu însă că la marginea timpului meu sunt doi gemeni
nimic mai mult»
multa expresivitate in trairea dumneavoastra poetica!
cu bucuria lecturii,
maria
Pe textul:
„singurătatea travestită în iubire" de Teodor Dume
0 suflu
Context´´în povestea cu cărarea
începutului dintâi´´
e o taina mare, pe care o pazeste-n zbor porumbelul voiajor...
sau
´´cum ar fi ce-a spus Poetul în scrisorile de-atunci
când eu mă plimbam pe dealuri și mă odihneam prin lunci´´
imaginile sunt traitoare si graitoare...
´´aici este slujirea mea
spune Părintele Daniel
între Dumnezeu și neamul meu´´
sa fie
un an literar plin de inspiratie!
începutului dintâi´´
e o taina mare, pe care o pazeste-n zbor porumbelul voiajor...
sau
´´cum ar fi ce-a spus Poetul în scrisorile de-atunci
când eu mă plimbam pe dealuri și mă odihneam prin lunci´´
imaginile sunt traitoare si graitoare...
´´aici este slujirea mea
spune Părintele Daniel
între Dumnezeu și neamul meu´´
sa fie
un an literar plin de inspiratie!
Pe textul:
„Între Părintele Daniel și echipajele mele" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contexttare mult mi-a placut « nebunia » din satul tau... sau al meu, cel pe care nu l-am cunoscut decat cu simtirea si imaginatia.
m-a emotionat privirea ta catre acest univers al unei lumi uitate, abandonate...
de-as avea macar o stea, acestei « evocari » i-as darui-o...
maria
m-a emotionat privirea ta catre acest univers al unei lumi uitate, abandonate...
de-as avea macar o stea, acestei « evocari » i-as darui-o...
maria
Pe textul:
„vastica " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Context(Moise Popoviciu) e un om norocos, a lasat urme-semne (literare, si nu numai) in... urma, dar si... inainte... Putini stiu ca a fost un foarte apropiat lui Eminescu, chiar i-a fost mentor... «Taina» lui Pompiliu va dainui in intrebarea «cum s-a intamplat?»... raspunsul nu-i decat o «interpretare».
Aici, pe agonia, e si o pagina “Miron Pompiliu”, cu “ultimul dor”,
http://www.poezie.ro/index.php/author/0014227/index.html
iar pe calameo, un “manunchi” de mirari si mistere... nu va asteptati la ce-ati putea gasi.
http://en.calameo.com/read/00229042696f015d5a819
Multumesc pentru semene,
maria
Aici, pe agonia, e si o pagina “Miron Pompiliu”, cu “ultimul dor”,
http://www.poezie.ro/index.php/author/0014227/index.html
iar pe calameo, un “manunchi” de mirari si mistere... nu va asteptati la ce-ati putea gasi.
http://en.calameo.com/read/00229042696f015d5a819
Multumesc pentru semene,
maria
Pe textul:
„casa de pe urmă" de Maria Gheorghe
0 suflu
Contexttoamna nu fu mai frumoasa", ca o paine de casa abia scoasa din vatra inimii... "impaturita in doua pentru acum și pentru atunci când nu voi mai putea respira fără tine"...
ai facut din "aceasta toamna" un sentiment-anotimp frumos ca un copac daruindu-si frunzele unui nou inceput...
maria
ai facut din "aceasta toamna" un sentiment-anotimp frumos ca un copac daruindu-si frunzele unui nou inceput...
maria
Pe textul:
„e târziu și e toamnă, ana" de Teodor Dume
0 suflu
Contextmai mult
nu se poate spune despre insula de maine
unde tympul se scalda in clipa lunga
pe care o tine-n loc
s-o invite la joc
un pescarus
tandru
foc
din jurnalul intim
al zidului alb
al carui vernisaj
a fost Altadata
in iarna lui... 2000 si 7 porumbei albastri
cand asteptai zapada mieilor
si o iesire din arhipelag
Acum e pentru Alexandru
placut culoarea din clipa lunga
primeste un pumn de scoici de la St-Laurent si Outaouais
datorita carora Montréal e... un munte real pe o insula
nu se poate spune despre insula de maine
unde tympul se scalda in clipa lunga
pe care o tine-n loc
s-o invite la joc
un pescarus
tandru
foc
din jurnalul intim
al zidului alb
al carui vernisaj
a fost Altadata
in iarna lui... 2000 si 7 porumbei albastri
cand asteptai zapada mieilor
si o iesire din arhipelag
Acum e pentru Alexandru
placut culoarea din clipa lunga
primeste un pumn de scoici de la St-Laurent si Outaouais
datorita carora Montréal e... un munte real pe o insula
Pe textul:
„vernisaj" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextcând ajungi la piramide, nu le mai privești, închizi ochii și le trăiești.
cu alte cuvinte: lăsați infinitul să vină la mine!
îl voi împărți așa cum împarți singurătatea,
într-o zi fără nume, fără număr...
e pentru toată lumea!
(de la « personale »)
cu alte cuvinte: lăsați infinitul să vină la mine!
îl voi împărți așa cum împarți singurătatea,
într-o zi fără nume, fără număr...
e pentru toată lumea!
(de la « personale »)
Pe textul:
„din cartea echipajelor" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextdoar un semn de lectura: mi-a placut “fotografia” ta din cutia cu “personale”... tocmai ce-am citit “La noi, cand vine iarna”, a unui actor si politician, Mircea Diaconu, si nu pot sa nu-ti las cuvintele, simple, dar atat de primitoare, ale Domnului Profesor, poet (si) pe acest site literar, Ioan-Mircea Popovici: amintirile te vor proteja!
maria
maria
Pe textul:
„Lecție de spaimă" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
Contextsertarul de sus cu... iz familiar
si-am lasat un gand sa zambeasca intr-o lacrima
si-am lasat un gand sa zambeasca intr-o lacrima
Pe textul:
„îmbătrânesc" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
Contextmultumesc pentru "conturul" tau... bineinteles, comparatiile se pot face pe foarte multe planuri, iar balanta va da cateva surprize mari. la Montreal, cu 200 de euro mai poti cumpara 5-6 carti...
cat despre insanatosire, ramane o intrebare exclamativ-retorica...
cu prietenie,
maria
cat despre insanatosire, ramane o intrebare exclamativ-retorica...
cu prietenie,
maria
Pe textul:
„mercantile" de Maria Gheorghe
0 suflu
Contextpoate, intr-adevar, lipsi, chiar se cere...
frumoasa "zicere", cum spune Veronica, merge, fara gres sau ocolisuri, acolo unde e asteptata, acolo "unde" nu se astepta...
maria
frumoasa "zicere", cum spune Veronica, merge, fara gres sau ocolisuri, acolo unde e asteptata, acolo "unde" nu se astepta...
maria
Pe textul:
„ușor și fără urmă voi pleca și eu" de Teodor Dume
0 suflu
ContextIntre dincolo si dincoace e un ocean de dor…
Intalnirile si reintalnirile sunt ca citirea-recitirea si sunt, intru-adevar, dependente de timp…
De cate ori, de cate ori… dupa un timp, (re)citind o carte, o (re)descoperi, parca te (re)intalnesti cu tine… cel care erai, cel care esti... si niciodata nu-i prea tarziu sa afli despre tine ca inca nu stii mai nimic...
Acest eseu mi-a amintit, “proustian”, de cantecul “Je sais...”, interpretat atat de “intru adevar” de Jean Gabin... cred eu, “motivul” si “tema” sunt unu, timpul, cel care ne “paste” marunt si lasa urme pe care, cand avem prilejul si curajul sa pasim, ne citim altfel.
Cu placerea lecturii si (re)cunoasterea temei,
maria
Intalnirile si reintalnirile sunt ca citirea-recitirea si sunt, intru-adevar, dependente de timp…
De cate ori, de cate ori… dupa un timp, (re)citind o carte, o (re)descoperi, parca te (re)intalnesti cu tine… cel care erai, cel care esti... si niciodata nu-i prea tarziu sa afli despre tine ca inca nu stii mai nimic...
Acest eseu mi-a amintit, “proustian”, de cantecul “Je sais...”, interpretat atat de “intru adevar” de Jean Gabin... cred eu, “motivul” si “tema” sunt unu, timpul, cel care ne “paste” marunt si lasa urme pe care, cand avem prilejul si curajul sa pasim, ne citim altfel.
Cu placerea lecturii si (re)cunoasterea temei,
maria
Pe textul:
„Reveniri, reîntâlniri" de Veronica Pavel Lerner
0 suflu
Context“Prin mirarea noastră, curgea înserarea în adieri de umbre.”
așa văd eu “actul” poetic, să n-ai ce comenta, să te lași adierii de cuvinte, printre care sunt și... umbre, misterioase umbre!
așa văd eu “actul” poetic, să n-ai ce comenta, să te lași adierii de cuvinte, printre care sunt și... umbre, misterioase umbre!
Pe textul:
„Contopirea semnelor" de George Pașa
0 suflu
Contextcu tot cu trusoul ei complet
de mici egoisme »
o poezie atât de felină... ca o muză care se « minușește » toată ziua...
n-am prins-o, însă, în « categoria a II-a »...
de mici egoisme »
o poezie atât de felină... ca o muză care se « minușește » toată ziua...
n-am prins-o, însă, în « categoria a II-a »...
Pe textul:
„Cedez..." de Stefan Michailovich
Recomandat0 suflu
Contextdeosebit de expresiv si emotionant... e greu sa mai adaugi ceva, poate doar ca, fara nicio indoiala, "într-o zi mă voi întâlni cu Dumnezeu
și-l voi întreba despre toate astea", apoi... tacerea...
o stea de mare de peste ocean!
maria
și-l voi întreba despre toate astea", apoi... tacerea...
o stea de mare de peste ocean!
maria
Pe textul:
„un fel de arendă" de Teodor Dume
0 suflu
Contextmi-a placut "barca de salvare", cu intentiile ei sa faca oceanul sul, sa duca intact papyrus-ul in orice alt anotimp "bantuit" de indragostiti...
o poezie aromata "într-o adiere de muze care fierb cafea la nisip"...
mi-a placut!
maria
o poezie aromata "într-o adiere de muze care fierb cafea la nisip"...
mi-a placut!
maria
Pe textul:
„papyrus" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Context« privește în ochii Pictorului
și spune-mi ce vezi »
e greu să spun ce văd, e o aventură plină de culoare cântătoare...
« dacă stai de vorbă cu El
afli ce înseamnă să iubești marea
și lumina deschiderilor spre Infinit »
privesc în « ferestrele albastre » ale Pictorului și văd anotimpuri care-și schimbă culorile și cântecul, dar dragostea rămâne neschimbată, același orizont de la margine de infinit, îmbrăcat în amintiri... cu mândrie și smerenie în același timp...
« printr-o minune
trăită de ei
și ținută-n taină
...................
(din taina icoanei făcătoare de minuni) »
mi-a plăcut mult « pe lavița unui nor »...
și spune-mi ce vezi »
e greu să spun ce văd, e o aventură plină de culoare cântătoare...
« dacă stai de vorbă cu El
afli ce înseamnă să iubești marea
și lumina deschiderilor spre Infinit »
privesc în « ferestrele albastre » ale Pictorului și văd anotimpuri care-și schimbă culorile și cântecul, dar dragostea rămâne neschimbată, același orizont de la margine de infinit, îmbrăcat în amintiri... cu mândrie și smerenie în același timp...
« printr-o minune
trăită de ei
și ținută-n taină
...................
(din taina icoanei făcătoare de minuni) »
mi-a plăcut mult « pe lavița unui nor »...
Pe textul:
„în ochii Pictorului " de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextca nu toate amintirile sa se nasca dintr-o clipa traita. poezia acesta s-a prins in panza de paianjen a gandului meu, adesea ratacitor, dar mai ales aceste randuri, cu timpul inventat de oameni spre a-si gasi repere chinuitoare :
« pentru ce mă chinuiesc
să inventez aceleași amintiri
în care începe timpul
o perdea de praf amăgitor
un munte de urcat cu spatele
prăbușit »
cat despre vesnicie, nu pot s-o vad decat « defectiv de plural », si totusi se pare ca sunt oarba…
« pentru ce mă chinuiesc
să inventez aceleași amintiri
în care începe timpul
o perdea de praf amăgitor
un munte de urcat cu spatele
prăbușit »
cat despre vesnicie, nu pot s-o vad decat « defectiv de plural », si totusi se pare ca sunt oarba…
Pe textul:
„nici moartea nu îmbracă de două ori aceeași veșnicie" de Ioan Barb
Recomandat0 suflu
Contextîndrăznesc o mică parafrază : e cântec tainic dragostea asta ce-ți iese prin pori, te-or fi-nțepat albinele de trei ori...
firesc de frumoasă această poezie «spânzurată acum de coarda lirei»!
o «joacă» poetică serioasă, plină de tandrețe sugubeață...
maria
firesc de frumoasă această poezie «spânzurată acum de coarda lirei»!
o «joacă» poetică serioasă, plină de tandrețe sugubeață...
maria
Pe textul:
„Tu, spânzurată-acum de coarda lirei" de George Pașa
0 suflu
Context«azi știu mai multe ca ieri
cu toate acestea
parcă mai bine-ar fi fost
să știu mai puțin»
«bucuria de a fi» cred că stă prea puțin în «a ști», și mai mult în acel meticulous «a tâlcui» după labirintul sufletului...
«viața, dragostea, banii,
prietenii și trandafirii...
nu vom ști niciodată
zgomotul, și nici culoarea firii
lucrurilor
când eram copil înalt cât trei mere
vorbeam tare, ca să fiu bărbat
și spuneam neîncetat : știu, știu, știu, știu...
era la început, era primăvară...
azi știu, știu că nu voi ști niciodată
uităm atâtea seri de tristețe
dar niciodată o dimineață de tandrețe»
«Cel mai mult mi-a plăcut»
tâlcul acesta :
«să fiu același
ca cel care mi-a spus
să căutăm împreună
urmele lui
pe apa»
cu toate acestea
parcă mai bine-ar fi fost
să știu mai puțin»
«bucuria de a fi» cred că stă prea puțin în «a ști», și mai mult în acel meticulous «a tâlcui» după labirintul sufletului...
«viața, dragostea, banii,
prietenii și trandafirii...
nu vom ști niciodată
zgomotul, și nici culoarea firii
lucrurilor
când eram copil înalt cât trei mere
vorbeam tare, ca să fiu bărbat
și spuneam neîncetat : știu, știu, știu, știu...
era la început, era primăvară...
azi știu, știu că nu voi ști niciodată
uităm atâtea seri de tristețe
dar niciodată o dimineață de tandrețe»
«Cel mai mult mi-a plăcut»
tâlcul acesta :
«să fiu același
ca cel care mi-a spus
să căutăm împreună
urmele lui
pe apa»
Pe textul:
„să căutăm împreună o lemă" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Context