apa ca o rană

Frumos început!

părea să ajungă la timp,
trupul era zvelt / perfect arcuit peste apă
rănile șlefuiau lumina

Inca o imagine neasteptata, puternică:
târziu noaptea coaja nisipului a crescut la loc peste apă
E anotimpul cand cel mai mult ducem dorul apei, de aceea m-am adăpat din poezie.
O vara udă în continuare, tama

din fericire, eu nu duc dorul apei absolut deloc, asa ca ma bucur sa dau si altora, chiar si virtual :)
Multumesc pentru vizita si semn.

mult titlul, și el m-a atras. are frumos în el. la acest poem subscriu Tamarei. acele versuri sunt deosebit de frumoase. iar celelalte le completează perfect pentru a reda atmosfera.
\"el îi văzuse drumul zile întregi / de departe / venea încet, singură
umerii îi luceau în soare / pești fulgerând sub pielea subțire a mării -
dar bărcile pescarilor așteptaseră.\"
la ultima sintagmă am o reținere, pentru că literatura noastră de prin \'60 e intoxicată de albastru. însă e doar părerea mea. am citit încet ca să las cuvintele să intre în mine la fel de gingaș cu le-ai scris tu. gând bun, Ligia.

Paul, ideea din titlu am de gand s-o dezvolt in alt text intr-adevar, deocamdata ideile au fugit aici in alte directii. Imi pare bine ca ti-a placut, am vrut sa fie o poveste, un fel de legenda, de obicei am impresia ca scriu mai sec.
Gand bun si tie, te citesc :)

realism magic ,mitologie a apei,ondine,sirene si harponul viril al pescarilor ,într-un grandios tablou uman de o frumusete indescriptibila
sinceritatea mesajului si eleganta visarii îi dau un sens în plus,suntem în timputi imemoriale ,la început de lume
textul iradiaza referinte culturale din literatura de calitate

un epitaf pe mormântul albastru al balenei albastre...aș zice, timid. :)

remarcabil arcul imaginilor, de la titlu până la acea \"coajă a nisipului\".

E un poem frumos; coaja nisipului acoperind apa ca o rană; un cerc al ecourilor ce umblă pe sub piele.

Angela, asa-i marea, te face sa te gandesti la timpuri imemoriale si primordiale. Da, are putin din realismul magic. Imi pare bine ca ti-a placut, te mai astept.

Adriana, daca asa vezi tu, inseamna ca asa e, nu toti trebuie sa vedem acelasi lucru. Multumesc.

Iarina, multumesc, marea calmeaza si indeamna la reflectie si filozofari in liniste :)

Se pare dupa reactii ca de data asta e un poem feminin, nu pot decat sa ma bucur de asta. Sa ne citim cu bine.

vad in \"apa ca o rană\" - un dor sfasietor de necuprins, de crestere, de perfectiune...ucis de pescari in ei insisi prin chiar negarea ei/lui (apei/viului)...
\"târziu noaptea coaja nisipului a crescut la loc peste apă / în locul în care
sângele ei lăsase urme albastre.\"

\"bărcile pescarilor\" raman impotmolite...

foarte inspirat prinsa in cuvinte neputinta vanatorului!...si darnicia apei...ce lasa urme albastre...din propriul trup...ca un inceput...

iar intre text si imagine (din pacate) nu vad nicio legatura...

numai asa ca sa arati ca stii sa faci si altfel de lagaturi... ca poti impune actiunea tocmai prin lipsa lor?

aproape la timp
corpul zvelt / perfect arcuit peste apă
rănile lumina șlefuită

drumul zile întregi de departe
încet singură
umerii soare
pești fulgerați sub pielea
subțire a mării

bărci pescari așteptare

noaptea târziu
coaja nisipului îndepărtată
sânge urme albastre


desigur
doar o parere

Eu mai întotdeauna ajung la tine prea târziu, ultimul sau deloc. Chiar dacă mă dau în vânt după cele ”arcuite peste apă”, după ”pielea subțire a mării”, după ”coaja nisipului”, după ”sângele albastru”. După.

\"părea să ajungă la timp.....
venea încet, singură....
dar bărcile pescarilor așteptaseră....\"
solitudine până la regăsirea drumului spre el prin\" urmele albastre\",
foto perfect insinuat pe text,
o desfătare vizuală(chiar dacă suferința se simte, e palpabilă),L

multumesc pentru interpretare, ma bucur s-o vad scrisa aici. Imi place multitudinea de sensuri pe care o pot da cuvintele, pentru cine stie sa vada.
La foto am avut de ales, dar am ales un fel de ondina, cealalta varianta era cea de mai jos, sper sa se vada. Multumesc.

Ionut, multumesc pentru vizita si pentru varianta, interesant. Deocamdata imi plac verbele, chiar sunt printre preferatele mele, dar e de retinut si asa ceva, cred ca am facut ce zici tu, mai demult, nu mai stiu exact pe care text.

Calin, de ce prea tarziu? vrei sa fii primul care lasa com? :P Imi pare bine ca ai ajuns totusi, si mai ales ca te dai vantului :) Multumesc.

Carmen, inca un sens, da. Multumesc pentru interpretare si aprecierea foto :) si te mai astept.