Mediu
uite cum se scurg din mine poemele
ca un fel de hemoragie băloasă
îmi las trupul afară și fug
cam devreme am rămas fără nicio mirare
cam devreme morții sunt ai mei
în creuzetul de carne
îmi amestec visele cu ale iubitului meu
dimineața lupii ne devorează coșmarul comun
el își cântă marșul funebru în gând
mă isterizează cumplit gândul lui de însingurare
îi smulg privirea și-i înot goală în orbitele pline de lacrimi
uite asta fac eu dimineața
înainte de a vomita un poem
0125.595
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “uite ce fac eu dimineața.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/197499/uite-ce-fac-eu-dimineataComentarii (12)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IPIPIulia Pomagă✓\"el își cântă marșul funebru în gând\", exceptând versul acesta, căruia eu nu i-am gasit locul aici, textul mi s-a părut ok. Imagini crude, dar bine construite.
0
ELDistincție acordată
cam prea de timpuriu scriem despre moartea din noi, din celălalt. cam prea din zorii vieții trăim morțile și ni le desfășurăm precum firele de lumină, să le vedem așa, bine, direct în ochi, să le dăm de-a dura din spațiul nostru respirabil. să fugi din trupul tău, fiindcă nu poți lăsa niciun milimetru de epidermă atins de cel ce-și urlă însigurarea, până la hemoragie. nu știam cum se vomită un poem dimineața, eu nu pot vomita, mie îmi ies erupții pe corp, de parcă poeziile s-ar scrie ca o alergie la viață-moarte sau la bezna de dinainte și de pe urma celorlalți. să nu poți iubi, să poți doar tămădui și să scrii, să iubșeti nefiresc și să taci, să curgi în tine cuvintele, poțiuni prea ușor dizolvabile, prea ușor evaporabile. precum lacrimile încă necurse din orbitele în care înoți goală. aș spune - golită.
mulțumesc pentru acest poem. l-ai scris și în mine.
ela
mulțumesc pentru acest poem. l-ai scris și în mine.
ela
0
CRhemoragie blanoasa?! urata imagine...
cam devreme am rămas fără nicio mirare
timpul trece repede si de multe ori ramanem in urma lui.
îi smulg privirea și-i înot goală în orbitele pline de lacrimi-incercarea de a-l face sa uite de marsul funebru, oferidu-i o iluzie a eternitatii-imaginea ta goala, senzualitate pentru a-i pacali simturile care ii spun ca timpul trece si ca imbatraniti.
Mi-au placut ideile poeziei, dar poezia in sine mi s-a parut cam instabila. Pentru ca un poem nu se vomita, asta e doar un fel de a te preface modest. Am incercat sa privesc poezia ca pe un ars poetica, dar mai am retineri, pentru ca nu stiu sigur daca ce faci tu dimineata este de fapt un ritual al scrierii.
cam devreme am rămas fără nicio mirare
timpul trece repede si de multe ori ramanem in urma lui.
îi smulg privirea și-i înot goală în orbitele pline de lacrimi-incercarea de a-l face sa uite de marsul funebru, oferidu-i o iluzie a eternitatii-imaginea ta goala, senzualitate pentru a-i pacali simturile care ii spun ca timpul trece si ca imbatraniti.
Mi-au placut ideile poeziei, dar poezia in sine mi s-a parut cam instabila. Pentru ca un poem nu se vomita, asta e doar un fel de a te preface modest. Am incercat sa privesc poezia ca pe un ars poetica, dar mai am retineri, pentru ca nu stiu sigur daca ce faci tu dimineata este de fapt un ritual al scrierii.
0
INIulia, din păcate nu pot să renunț la versul acela...mă bucur că ți-a plăcut totuși ceva :) te mai aștept.
Ela, deși nu treci foarte des pe la mine, simt că ești mereu aproape. poate pentru că te citesc cu multă plăcere în fiecare zi...:) mulțumesc.
Ramona, cred că ai citit ceva geșit acolo...oricum imaginea nu are rolul de a fi estetică în sensul clasic al frumosului. te mai aștept pentru a vorbi despre acea poezie nescrisă în care cred și care se poate vomita pentru că provine dintr-o lehamite, așa cum ea poate să provină dintr-un prea plin de viață sau de moarte.
Ela, deși nu treci foarte des pe la mine, simt că ești mereu aproape. poate pentru că te citesc cu multă plăcere în fiecare zi...:) mulțumesc.
Ramona, cred că ai citit ceva geșit acolo...oricum imaginea nu are rolul de a fi estetică în sensul clasic al frumosului. te mai aștept pentru a vorbi despre acea poezie nescrisă în care cred și care se poate vomita pentru că provine dintr-o lehamite, așa cum ea poate să provină dintr-un prea plin de viață sau de moarte.
0
GMCu o simplitate absolută a mijloacelor, într-o succesiune de imagini care atinge forța expresivă a monologului matinal, se face contactul conștient cu realitatea crudă. Mai devreme ori mai tîrziu, nu contează. În fiecare dimineață, din ce în ce mai obosită și mai scîrbită, aerul pare apăsător și mort.
Indispus și gînditor intră poetul în tumultul marilor orașe.
Cînd ceva te înăbușă, în mod obligatoriu, vomiți. orice expresie, orice imagine este frumoasă pentru că însoțește o
realitate simbolică mai bogată.
Indispus și gînditor intră poetul în tumultul marilor orașe.
Cînd ceva te înăbușă, în mod obligatoriu, vomiți. orice expresie, orice imagine este frumoasă pentru că însoțește o
realitate simbolică mai bogată.
0
FNDistincție acordată
deloc nu e rau. profunzimea nu plictiseste cu imagini in serie. mesajul e clar ca un buzdugan
0
DBpoezie - rid pe lama cutitului, imaginile se taie si apoi se ineaca in luciu inchis,
pendulari morbide ale scrasnetului, scarbei, cinismului,
poezia nu ca stare de gratie ci ca una de expectoratie, de greata, de separare,
interesant,
Obs. - cred ca se putea si fara dublarea \"gandului\" din randurile 9-10
pendulari morbide ale scrasnetului, scarbei, cinismului,
poezia nu ca stare de gratie ci ca una de expectoratie, de greata, de separare,
interesant,
Obs. - cred ca se putea si fara dublarea \"gandului\" din randurile 9-10
0
INGelu, ai înțeles esența acestui text și asta chiar mă bucură. mulțumesc.
deși mă țin tare, trebuie să recunosc că mă impresionează profund aprecierea sub semnătura lui Felix Nicolau. mulțumesc mult.
Daniel, îmi place mult titlul comentariului tău...da, chiar aceasta era ideea cu tentă cinică, poezia, nu ca o stare de grație, ci o expectorație...da.
Costin, nu mi-a furat nimeni parola, aceasta sunt eu, cea de acum. poate cineva mi-a furat viața și așa arată ceea ce a rămas în urmă. cu adevărat dezolantă starea aceasta, nu?
deși mă țin tare, trebuie să recunosc că mă impresionează profund aprecierea sub semnătura lui Felix Nicolau. mulțumesc mult.
Daniel, îmi place mult titlul comentariului tău...da, chiar aceasta era ideea cu tentă cinică, poezia, nu ca o stare de grație, ci o expectorație...da.
Costin, nu mi-a furat nimeni parola, aceasta sunt eu, cea de acum. poate cineva mi-a furat viața și așa arată ceea ce a rămas în urmă. cu adevărat dezolantă starea aceasta, nu?
0
MRpentru a fi crud ca si lupul din cosmarul/visul tau, mi-a
placut pina la a ma uimi: \"ii smulg privirea si-i inot goala
in orbitele pline de lacrimi\", este un briliant pentru care merita si restul
placut pina la a ma uimi: \"ii smulg privirea si-i inot goala
in orbitele pline de lacrimi\", este un briliant pentru care merita si restul
0
INMihai, mă bucur că ți-a plăcut versul și că ai citit și restul. sper că a meritat. te mai aștept cu drag,
ioana.
ioana.
0
ML motto : cel ce vrea sa citeasca acest poem sä-si ia punga cu sine undeva o femeie frumoasa vomita poeme mereu si mereu in aceeasi perioada...firesc ...nu?
0