păianjenul de pământ

mă sperie plecarea aceasta exersăm moartea o dată de două ori de trei ori până la urmă ne iese las privirea ta să-mi străbată întregul trup repede ca un păiajen negru de pământ mi-ai distrus toate colțurile și toate penumbrele mi-ai destrămat iluziile nu suntem decât niște mecanisme biologice jalnice dacă nu-ți voi da să mănânci și să bei mă vei mușca de umăr ca o fiară eu voi sângera și tu vei pleca rușinat