Ioan Jorz

Joi - 14.05.2009 - în sala \"Atelier\" a Casei de cultură \"George Suru\" din Caransebeș, cu prilejul simpozionului dedicat poetului caransebeșean - de la a cărui trecere în neființă se

să te întorci în pustiu prin nisipul scrâșnind sub călcătura tălpii goale să te întorci pentru a te regăsi atunci când din tine liniștea picură în stropi de noapte să te întorci atunci când din

Umblă, când începe anul, Fel de fel de Ioni și Ioane; Umblă popii cu \"Iordanul\" - Subsemnatul... cu iordane!

Am participat astăzi la un festival, la Cransebeș, \"Clopotul lui Nichita\" - dedicat, firește, marelui poet Nichita Stănescu. De la Eugen Simion, Mircea Dinescu, Adam Puslojic, Radomir Andric, Srba

Frunzele care cad spun poeme despre dragoste și disperare, despre pustiu și moarte, și curgerea lor, când roșie și caldă, când galben-întristătoare, ploaie de lacrimi, friabile și

Sunetele moarte-ncremenesc pe buze, Închegate-n bocet, sună-a gol și trist, Suntem doi, dar singuri, înveliți în frunze, Ca-ntr-o catedrală, fecioară și crist. Prin amurgul vânăt ne pândește

camera cu numărul șapte este camera celui care doarme o moarte camera cu numărul opt este a celui născut într-un mort camera cu numărul nouă este a celui care ne plouă camera cu numărul

sub voalul de flori albastre poeta cu ochi mari și albaștri neapărat albaștri ca florile de pe dealul feleacului când primăvara se trage din rădăcini cum fecioara din prunc din seve și din

Tabăra de literatură, Oravița, ediția XVI-a, 5-8 august 2008 O tabără de literatură este un compromis între ceea ce-și propun organizatorii, ceea ce vor/(și reușesc) participanții și ce dă

plopii crăpau până la frunze era ceva barbar în trosnetul lor pârâiau sub vânt de parcă toate tobele fanfarei regimentului de pompieri răpăiau valsul \"lina-lină ești cea mai caștoacă femeie\"

- În nici-un caz „ABBA”, oricum fără „Chiquitita”! Îmi amintește de Mariejeanne… La „Motel”, la discotecă… - Îți amintește pe dracu! Erai beat și ea, cu ăla… Prietenul lui Florian, ăla cu

Săraci, cu multă demnitate, Ei demonstrează permanent, Că n-au nici vile, nici palate… De-aceea dorm, în Parlament!

Ascuțișul aerului, subțiat de îmbrățișarea noastră, retezând jugularele armăsarilor vineții, ai zăpezilor… Întoarse înspre noi gâtlejuri, gâlgâind a nechezat înroșit, de nuntă: - Vino și