GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Unde ai dispărut, domnule? Tot aștept să vii cu Pena Corcodușa, dar nu mai apari. Sau n-ai găsit-o?!
Pe textul:
„Err..." de Bogdan Geana
0 suflu
ContextȘtiu ca se subînțelege, în primul vers, "să fii neapărat cu tălpile goale", însă, dacă ai spune "neapărat desculț", ai evita ambiguitatea.
Pe textul:
„cum se mănâncă mămăliga" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextNu știu ce să zic. Aceste aspecte îmi sunt și mie familiare, le-am prins în copilărie. Dar de scris așa ceva mi s-ar părea inutil, după ce Marin Preda a descris deosebit de elocvent, în romanul „Moromeții”, cina țărănească.
Sigur, tu poți scrie ce vrei.
Aș modifica ceva la primul rând al textului, fiindcă se înțelege că mănânci cu tălpile! Eu aș zice simplu: „desculț” în loc de „cu tălpile goale”.
Sigur, tu poți scrie ce vrei.
Aș modifica ceva la primul rând al textului, fiindcă se înțelege că mănânci cu tălpile! Eu aș zice simplu: „desculț” în loc de „cu tălpile goale”.
Pe textul:
„cum se mănâncă mămăliga" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextEmiliane, cred că era suficient un comentariu simplu, dacă nu puteai argumenta steluța.
SIV, mulțumesc pentru lectură!
SIV, mulțumesc pentru lectură!
Pe textul:
„Pașadine (67 - 68)" de George Pașa
0 suflu
ContextMă refer la cea propusă de I.M.P. Dacă ați citit textele sale, știți la ce mă refer. Textul acesta, ca și acela inclus de I.M.P. într-o personală de-a sa respectă bine schema 1110 1110 0000 0000. Nu-i o copilărie. Sigur, în condițiile în care n-ar fi fost muzica înaintea versurilor, textul meu ar fi arătat altfel. Normal că pot scrie mai bine2de atât. Nu mă scuz, doar explic ceea ce probabil nu știați.
Pe textul:
„Colombina de pe dig" de George Pașa
0 suflu
ContextDe aici, de pe varianta veche a site-ului.
Pe textul:
„ Nu-ți mai bate cuie-n gânduri" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextȘtiu că este un text de jurnal, dar nu ascund că mi-ar plăcea ca totul să fie poezie, într-un întreg unde un vers să cânte cât o mie. Totuși, sunt conștient că aproape fiecare rând de aici e la locul său. Nu scund, de asemenea, că prefer și proza poetică, de tipul celei scrise de Antunes.
De aici, iau cu mine versurile în prozodie clasică, amintind, nu numai prin măsură și ritm, ci și prin viziune și ușoara notă sarcastică din unele versuri, de Mihai Eminescu. Uite că romantismul ca stare de spirit nu a dispărut nici din ceea ce scrie I. M. Popovici.
De aici, iau cu mine versurile în prozodie clasică, amintind, nu numai prin măsură și ritm, ci și prin viziune și ușoara notă sarcastică din unele versuri, de Mihai Eminescu. Uite că romantismul ca stare de spirit nu a dispărut nici din ceea ce scrie I. M. Popovici.
Pe textul:
„ Nu-ți mai bate cuie-n gânduri" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextSuntem chit, nici pe mine nu mă amuză ceea ce scrii tu pe aici. (!)
Pe textul:
„Colombina de pe dig" de George Pașa
0 suflu
ContextȘi eu, copilul gândului isteț, că mă feresc de marele îngheț.
Pe textul:
„Colombina de pe dig" de George Pașa
0 suflu
ContextSunt vreo două cuvinte unde lipsește o literă, dar se mai întâmplă. Mă refer la „gâduri”, „peronaje”. În rest, textul este curat, cu un incipit original. Cred că ace amestecare a timpurilor ține de timpul interior sau de o perspectivă misterioasă.
Nu zic mai multe, că ați adăugat și un cântecel ce-al meu și ar însemna să mă laud singur. Doream doar să spun că am scris acum și am postat adevăratul „cântec de la capătul digului”, iar cel adăugat aici ar fi, mai degrabă, „joaca de-a vacanța”. Mă rog, se poate și inversa perspectiva, nu știu cum le vedeți dumneavoastră.
Nu zic mai multe, că ați adăugat și un cântecel ce-al meu și ar însemna să mă laud singur. Doream doar să spun că am scris acum și am postat adevăratul „cântec de la capătul digului”, iar cel adăugat aici ar fi, mai degrabă, „joaca de-a vacanța”. Mă rog, se poate și inversa perspectiva, nu știu cum le vedeți dumneavoastră.
Pe textul:
„Peninsularul, cu noaptea în spate, ni le zice pe toate" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Context„fetei cu cercel de perlă”
Scuzele mele, mă gândeam la „fata cu cercel de scoică” la I.M. Popovici!
Scuzele mele, mă gândeam la „fata cu cercel de scoică” la I.M. Popovici!
Pe textul:
„chip " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextPoate că în portretul fetei cu cercel de scoică ar fi fost mai bine dacă ai fi adăugat altceva, de care nu știe oricare privitor (de ce nu? - chiar ceea ce nu văzuse nici Vermeer). Mă rog, am văzut că portretul e un pretext pentru altceva. Unele prețiozități lexicale dau o anumită răceală afectivă (cel puțin mie mi se pare o poezie golită de emoție). Prefer portretul lui Vermeer și romanul cu același nume.
Pe textul:
„chip " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextDomnule Popovici, sunt onorat de revenirea dumneavoastră cu altă opinie.
Antonia, mă bucur că textul a ajuns și la sufletul tău.
Vă mulțumesc!
Antonia, mă bucur că textul a ajuns și la sufletul tău.
Vă mulțumesc!
Pe textul:
„după ce am tivit marginea zdrențuită a singurătății" de George Pașa
0 suflu
ContextIlie și Emiliane,
Ați venit cu zarva să tulburați liniștea textului! Glumesc, desigur. E așa de liniștit, încât nici razele blagiene de lună ce se izbesc de geamuri nu pot să-l tulbure. (!)
Domnule Mureșan,
„povestea” aceea e a vieții. Primele două versuri vor să spună ceva esențial (sper să fie și înțelese de cititori). Vă mulțumesc pentru comentariu și apreciere!
Domnule Popovici, am citit fragmentul acesta pe Facebook. Cât despre stelele verzi, iată ce „joc secund” am găsit:
Cum hoinăream așa prin nori de fum,
brusc am zărit pe cer o verde stea.
Când mă gândesc la steaua de acum,
îmi pare, mai degrab', o albăstrea.
Vă mulțumesc pentru comentariu!
Ați venit cu zarva să tulburați liniștea textului! Glumesc, desigur. E așa de liniștit, încât nici razele blagiene de lună ce se izbesc de geamuri nu pot să-l tulbure. (!)
Domnule Mureșan,
„povestea” aceea e a vieții. Primele două versuri vor să spună ceva esențial (sper să fie și înțelese de cititori). Vă mulțumesc pentru comentariu și apreciere!
Domnule Popovici, am citit fragmentul acesta pe Facebook. Cât despre stelele verzi, iată ce „joc secund” am găsit:
Cum hoinăream așa prin nori de fum,
brusc am zărit pe cer o verde stea.
Când mă gândesc la steaua de acum,
îmi pare, mai degrab', o albăstrea.
Vă mulțumesc pentru comentariu!
Pe textul:
„după ce am tivit marginea zdrențuită a singurătății" de George Pașa
0 suflu
ContextIlie, nu fi supărat! Am văzut, nu ești singurul care încearcă „jocuri secunde” la creațiile mele (un alt comentator ar fi domnul I.M. Popovici). Dar, sincer, prefer comentariile la obiect, însă, știu că puțini pe Agonia pot oferi asemenea comentarii. E drept, nu pot zice că eu am vorbit de varză, iar tu îmi spui de capră. (!)
Emiliane, îți mulțumesc, chiar dacă nu prea știu pentru ce. (!)
Emiliane, îți mulțumesc, chiar dacă nu prea știu pentru ce. (!)
Pe textul:
„după ce am tivit marginea zdrențuită a singurătății" de George Pașa
0 suflu
ContextIlie, acolo sunt niște metafore, cuvintele nu trebuie luate ad-litteram. Adică „acul” acela nu e chiar ac. Mă rog, am înțeles că vrei să scrii aici un fel de „joc secund”.
Îți mulțumesc pentru semnul de lectură!
Îți mulțumesc pentru semnul de lectură!
Pe textul:
„după ce am tivit marginea zdrențuită a singurătății" de George Pașa
0 suflu
ContextScoate maneaua aia din primele două rânduri, că nu merită acest text!
Axioma e axiomă: o accepți sau nu (dar asta e altă poveste). Uite, spre exemplu, mie nu îmi place axioma: „Sunt cel mai bun (poet, bucătar, fierar etc.). Ceilalți doar citesc ziarul și-l interpretează”. Glumesc, desigur. (!)
Axioma e axiomă: o accepți sau nu (dar asta e altă poveste). Uite, spre exemplu, mie nu îmi place axioma: „Sunt cel mai bun (poet, bucătar, fierar etc.). Ceilalți doar citesc ziarul și-l interpretează”. Glumesc, desigur. (!)
Pe textul:
„în loc de titlu, în introducere, o manea" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextDe fapt, am încercat să redau, într-o formă sublimată (subiectivă, desigur) percepția mea asupra ipostazelor de ucenic și de dascăl. Fără „magnetismul” inerent, ființa nu-și poate strânge „pulberea” într-un întreg. De aici până la miezul ființei nu mai este decât un pas.
Vă mulțumesc frumos pentru semnul de lectură și pentru apreciere!
Vă mulțumesc frumos pentru semnul de lectură și pentru apreciere!
Pe textul:
„Miezul tău se înțelege pe sine" de George Pașa
0 suflu
ContextMă bucur că ți-a plăcut textulețul acesta. Îți mulțumesc pentru comentariu! Împlinire creatoare îți urez și să ai încredere în scrisul tău!
Pe textul:
„Miezul tău se înțelege pe sine" de George Pașa
0 suflu
Context