Poezie
chip
1 min lectură·
Mediu
uneori viața e malachit ori cinabru
sau pur și simplu un amestec
potrivit ori nu
timpul îmi creează imagini
lumina cade într-un fel pe fața lucrurilor
descopăr cerul fiecăruia
norii pot fi albi gri albaștri
roz dacă imită doi obraji ciupiți de frig
anume pentru fata cu turbanul lapis lazuli
buze umede și
capul întors pe jumate întrebător
bărbia grațioasă
o tronie
cu haină de ocru și
căutătura misterioasă
chipul dimineții mele de iarnă
sfioasă până să-și proiecteze culorile peste
trupul dezvelit lumina de perlă
căzută pe cercel
gerul trosnește pe frânghii
două mâini trag pânza scrobită
a unei capodopere
051
0
,,gerul trosnește pe frânghii
două mâini trag pânza scrobită
a unei capodopere"
Noi oamenii suntem capodoprele Lui Dumnezeu, părerea mea.
Am lecturat cu bucurie!