Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@george-pasaGP

George Pașa

@george-pasa

Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”

Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
George PașaGP
George Pașa·
Mai ai niște diacritice lipsă, o pauză nelăsată între cuvinte, dar e un text interesant, nu-l consider slab. Sunt prezente totuși niște clișee, iar sintagma \"somnul viselor\" e cam aiurea. Nu merge nici în sens figurat. Succes, ai ce spune. Am mai citit și altădată din scrierile tale.

Pe textul:

„intaia eva" de Vanghele Ion

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Mă gândeam care ar putea fi stimulul ce a provocat acea secusă (contracție musculară). Dragostea \"hârtie mototolită pe care ai scris fără sens\"? Aș apune, parafrazând un celebru dicton că nimic nu e zadarnic, nici măcar zădărnicia însăși. E normal să scadă acea dorință a confesării în condițiile duplicității umane.

Știam că urmează și paradoxul. În ciuda tuturor mărturisirilor anterioare, fără celălalt am putea ajunge la încremenirea simțurilor. Și așa ajungi la mărtiria aceleiași iubiri ce străbate în tot ceea ce scrii.

Nu știu dacă pot spune că îmi place mai mult această confesiune lirică directă.Dar neîndoielnic e autentică.

Remarc în special versurile: în fond sunt datoare mereu cu o ceașcă japoneză/ din care să bem privindu-ne descompunerea\" (iubesc aceste versuri, Ela).

Pașa

Pe textul:

„ne hrănim zilnic simțurile. celălalt" de Ela Victoria Luca

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
\"Flori de mucigai\";a se citi fără sintagma în plus:\"și dimrnsiunea\"

Pe textul:

„unghii" de Valeriu Sofronie

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Valeriu, dacă ai citit cu atenție comentariul meu, ai văzut că am folosit și sintagma \"dincolo de simbolistică\". Aceasta înseamnă că am avut în vedere și dimensiunea și dimrnsiunea pe care spui că am eludat-o. Nu trebuia să-mi faci teorie, doar sunt filolog și mai știu și eu câte ceva. Fiecare membru al site-ului a auzit de \"flori de mucugai\"de Arghezi sau de \"Iona\" lui Sorescu, dacă ar fi să dau numai două titluri unde se utilizează metafora ce a creat această polemică inutilă. Și am mai citit și eu \"Filocalia\", domnule Plopeanu. Mă refeream la faptul că trebuie să avem grijă uneori ca sensul denotativ să nu creeze ambiguități ridicole. În rest, am apreciat poezia și nu înțeleg intoleranța la niște oameni care se cred profund religioși.

Pe textul:

„unghii" de Valeriu Sofronie

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Există, totuși, prietenii definitive, chiar dacă sunt flori atât de rare. Dar e o convingere personală a ta, pe care o respect. Da, tăcerea este și ea o scriere, de fapt fermentul necesar pentru textul vieții.
Strofa adoua conține, în opinia mea, esența, mizând pe dimeensiuni multiple. Încerc o analiză personală: cu fiecare pas, chiar dacă aparent neînsemnat, pe care îl facem pe calea iubirii-cunoaștere, învingem teama de dificultăți; recompunem întregul, ocolișul cu tălpile goale presupunând și unghiuri multiple de întâlnire cu inefabilul.
În strofa a treia există o percepție personală a trecerii. Chiar dacă întâmplările sunt mereu altele, iar \"între ieri și azi fuge mereu o altă zi coNtingentă\", limitarea e raportată, aș spune, la punctul de convergență cu realul.
Ultima strofă iese din planul abstract, readucându-ne în fulgurația prezentului trăirii.

Pe textul:

„Adevărul de noduri" de Ecaterina Ștefan

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Sigu, a alege între două moduri de manifestare a Iluziei nu este ușor. Dar opțiunea pentru sinceritate în confesiunea poetică realizează liantul dintre gest și convingere, iubirea devenind poezie, iar poezia, iubire. Așa văd eu acest demers poetic, din care nu lipsește sarcasmul, dar adevărul poetic este, paradoxal (sau poate că nu!), tocmai în negarea negației. Frumos, blueboy!

Pe textul:

„garoafe" de Cornel Ghica

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Iată unul dintre textele tale minimaliste care îmi e pe plac. Abstractul are corespondent în \"geometria\" sentimentelor. O viziune nu neapărat nouă, dar cu siguranță personalizată. Și mai poate fi citit și altfel, încât îl putem completa. spre exemplu, eu îl citesc și așa: \"o linie/ își caută sens/ în taină/taie în taină un cerc/ și visează la sferă\" sau : \"cercul își caută sens/ în taină/ visează o linie ce-l taie în două\" etc. Nu e un simplu joc, se bazează pe asociații logico-semantice și pe opțiuni personalizate, așa cu spuneam la început.

Pe textul:

„geometria iubirii..." de ioana matei

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Ioana, sper că n-ai să te superi, dar în ultimele tale texte văd o anume lehamite sau oboseală. Acesta, e-adevărat, e numai o personală, dar ai fi putut spune mai multe, chiar într-o formă concentrată. Eu citesc frecvent ceea ce scrii, deși acum aproape un an de zile ți-am trimis un comentariu. Ai talent, continuă! Succes în noul an.

Pe textul:

„reflexii..." de ioana matei

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Răzvan, mi-a plăcut finalul textului, îndeosebi: \"în fiecare literă a numelui meu/ locuiește un sfânt/ și-n fiecare eroare un demon rânjește satisfăcut/ arătându-și dinții lungi ai lăcomiei/ unui public adormit\". Remarc alternanța procedeelor artistice, dar întregul mi se pare ușor diform, poate și datorită excesului metaforic. Știu că e stilul tău, și mie mi se întâmplă adeseori același lucru. Nu judec, numai constat. Despre ideile poetice, toată stima. Se vede aici pana cugetătorului.

La mulți ani!

Pe textul:

„Sfinți și demoni" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Corectează, în versul 4, strofa a doua \"să se termina\".

Corectez și eu titlul comentariului: \"Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă...\" (M. Eminescu)
Rog pe editori să șteargă unul dintre comentariile mele, pentru că au același conținut. Mulțumesc!

Pe textul:

„Urmele roșii pe albul zăpezii" de Ioan-Mircea Popovici

Recomandat
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Rana era la vedere, întunericul s-a risipit dintr-o dată și lumina și-a făcut loc.
Urmele nu se șterg, pentru că există în inima însăși a fiindului, în pulsațiile de dincolo de vedere. Ritmul rămâne se pare necunoscut, dacă nu vom deschide ochii sufletului. Mai ales că pe Plaja cu suflet \"de două zile avem regină/ și nimeni nu vede\".

Pe textul:

„Urmele roșii pe albul zăpezii" de Ioan-Mircea Popovici

Recomandat
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Am rezonat la această poezie, nu numai pentru că starea mea de moment se aseamănă trăirilor autoarei. E misterios cum, dorind să încep azi un text, prima imagine care mi-a venit în minte era \"pată de culoare\", apoi s-a schimbat într-o \"pată de negru\", trecând apoi la opusul ei, albul. Culmea, nici nu citisem textul Danei Banu! Și poate că sugestive pentru aceasta ar fi versurile tale:
\"doar vocea ta
dwspică uneori
atât de sigur
îndepărtarea\".

La mulți ani, Dana Banu!

Pe textul:

„Trupul și umbra" de Dana Banu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Ecaterina, eu aș vrea s-o părăsesc, dar se ține scai de mine. Glumesc, desigur. Cred că te refereai la brambureala antipoetică anterioară. Da, acolo e golul. Am urmărit mai mult ideea și mai puțin precizia formală.

Vasile, așa cum spui tu se pierde ritmul. E bine că vezi un \"conținut darnic\".

Ioan, Pe lângă acei colindători, văd că faci discret aluzie și la\"filmarea în poem\". Floarea nu se va usca, pentru că nu e o simplă floare, ci-i răsărită din adânc de mare.

Teodor, acele versuri le consider și eu mai bune.

Vă mulțumesc tuturor!
Cu respect,
Pașa

Pe textul:

„o dâră se aprinde" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Am observat că ai schimbat încadrarea textului de la personale la proză și e bine ce ai făcut. E-adevărat, e o proză lirică, tu rămânând poetă și aici, cu remarca amicul Ioan, care a spus unele lucruri ce ar face inutile remarcile mele. Descriptivul place ochiului și sufletului, dar nu scapă în unele locuri de privirea necruțătoare a criticului. Nu-ți cer să schimbi, dar aș dori să fii mai atentă altădată la influențe. Mă refer aici la două construcții pe care le-am mai întâlnit undeva într-o formă apropiată: \"o forță stranie mă chema afară\", \" ca niște promisiuni demult uitate\". Sigur, interferențele sunt oricând posibile în cazul oricărui creator.
Poate e totuși prea romanțioasă proza aceasta, motivul ar fi lirismul ei pronunțat.

Pe textul:

„Un fulg" de Ecaterina Ștefan

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Revin, după ceva timp, și cu un semn de lectură în pagina lui Vasile Mihalache. Textul nu mi se pare nici mai bun, nici mai rău decât multe dintre poeziile autorului, din păcate prea puțin citite față de valoarea lor. În general mi se par deosebit de reușite imaginile evidențiate și de antecomentatori, luând fără îndoială în calcul și importanța întregului, bine închegat, fără prea multe excese stilistice. As spune că simplitatea, așa cum o văd eu, neconfundând-o cu simplismul, e unul dintre punctele forte, apoi atmosfera meditativă, în care feliile realului sunt inserate într-un mozaic de gânduri. De la o secvență poetică la alta se trece, într-un fel, la o altă ipostază a eului, una a înstrăinatului, sau mai degrabă la o detașare de sine și privirea autoscopică.

Un poem existențialist, aș spune, cu unele urme din neomodernismul anilor *70. Dar acest lucru mai puțin contează decât autenticitatea.

P.s. La mulți ani, Vasile Mihalache!

Pe textul:

„Fish" de Vasile Mihalache

Recomandat
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Bucuria unei descoperiri se îngemănează aici cu tristețea neînțelegerii. Saltul oricum nu este în gol, pentru că de aici adevăratul conținut urmează. E bine că îți eliberezi povara și prin acest sarcasm și ironie ucigătoare, chiar dacă sunt și eu obiectul acesteia. Ieri nu văzusem multe, creasem confuzii ridicole. Nu lua în seamă tot ce spun, credeam că te ajută mai mult sinceritatea.
E bine că nu se lasă cortina, chiar dacă actorii vor fi probabil mult mai puțini. Poți interpreta și singur rolurile:
\"piesele mele-s la scenă deschisă
cortina nu se lasă niciodată
și nici nu se ridică
cade să-și scuture praful
să scape de t
din altă paranteză
dintr-o altă piesă
să nască
iluzii, confuzii și
nori de gând\".

P.s. Un an mai bun, maestre și scuzele mele pentru că te-am dezamăgit. Mai bine tac!

Pe textul:

„Colțurile sferei (2)" de Ioan-Mircea Popovici

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Yannelis, apropos de floare, eu cred că e floarea de nu mă uita. Ieri mi-am dat seama prea târziu că în versurile \"incriminate\" era portativul Poetului din casa cu iederă. plus alte confuzii pe care le-am făcut.
Aici remarc în special ulti ma strofă. De ce, vei înțelege. Nu trec nici peste penultima, unde mă simt atins și eu de ascuțișul ironiei tale, deși în antepenultima punctul de plecare aș spune că e tot la pașadia.

Eu nu sunt poet, critic, nici atât, am trecut pe antipoezie!

Multe împliniri în \"anul Crăciunului\"!

Pe textul:

„Colțurile sferei (2)" de Ioan-Mircea Popovici

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Ecaterina, asemenea comentarii ne-am dori mereu, dar nu e posibil, pentru că nu totdeauna suntem inspirați. Observațiile pe care mi le faci sunt întemeiate, știam și eu că datorită \"barajului\" creat între mesajul emis și receptare nu prea mai sunt citite poeziile mele. Dar aici cred că nu mai pot face nimic, pentru că eu sunt în ipostaza unui simplu interpret al unor mesaje ce vin din întâmplări revelatorii. Și la urma urmei, nu scriem cu privirea spre cititor. Dar voi avea în vedere aceste observații corecte.

Pace sufletească îți doresc, acum, la trecerea spre un nou an!

Pe textul:

„așteptând rescrierea" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Am să încep cu finalul, anume cu imaginea în care apare numele lui Miron Pompiliu și inorogul ce privește minunea de dincolo de poveste. Chiar dacă melodicitatea versurilor are cumva un sens, totuși sunt parcă prea multe rime facile și clișee: \"visarea\"/\"marea\"; \"ea\"/\"stea\"; \"vis\"/ \"abis\" etc.; \"nor de gând\", \"blânda ei lumină\", \"spuma unui val\", \"sărut plăpând\" etc.

Nu înseamnă că textul nu-și păstrează în structura profundă valențele sale misterioase. Mai știu că acest cântec adoarme cumva vigilența cititorului leneș (în acest sens, sunt asemănări cu poezia \"jocului secund\" barbian. Nu spun că nu-mi place textul, dar aș dori ca limbajul poetic să fie inedit, chiar de ar însemna, cum spuneam cândva, \"ștergerea prafului de pe cuvinte\".

Cu același respect prietenesc, sperând că n-am deranjat prea mult, vă urez împlinirea tuturor viselor creatoare!

Pe textul:

„Colțurile sferei (1) " de Ioan-Mircea Popovici

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
N-am pretenții de \"exeget\" (așa cum se peonunța Maria Gheorghe într-un com. pe o altă pagină), dar voi spune doar că textul are un incipit și un final reușite, după opinia mea de nespecialist. Primele două versuri le apreciez pentru reflexivitatea lor. Finalul mi-a plăcut, dar și m-a amuzat (tot delectare se cheamă1). M-a amuzat pentru că, luate în sensul lor denotativ, cuvintele pot trimite și la fapte. Uite, spre exemplu, eu cred că ar fi trebuit să spui \"concentrare\", dacă nu cumva te-ai referit la concentrația unor compuși chimici din culori. Ce zici, voi trăi poezia până la capăt?!

Cu prietenie și cu. urarea de noi succese în anul care vine.

Pe textul:

„Rostogolire-n fire" de Ecaterina Ștefan

0 suflu
Context