reflexii...

Ioana, sper că n-ai să te superi, dar în ultimele tale texte văd o anume lehamite sau oboseală. Acesta, e-adevărat, e numai o personală, dar ai fi putut spune mai multe, chiar într-o formă concentrată. Eu citesc frecvent ceea ce scrii, deși acum aproape un an de zile ți-am trimis un comentariu. Ai talent, continuă! Succes în noul an.

cum aș putea să mă supăr?... textul meu s-a vrut un mesaj despre căutare și drumul spre esența întregului...foarte important pentru mine și greu de prins în cuvinte...de fapt scriu cate ceva pentru că am anumite \"perceptii\" si vreau din tot sufletul să le împărtășesc (cum altfel decat prin cuvant?)...sincer, nu mi-a trecut niciodata prin minte, la modul foarte serios, că as putea să scriu poezie, doar o \"adulmec\"...și, da, ma obosește \"poezia\" care minte...știi ca există \"poezie\" care minte?...și, da, ma obosește \"poezia\" care s-a indepărtat de iubire... eu cred in iubire...faptul că îmi încurajezi încercările mă obligă si \"mă pune pe ganduri\"...bucuroasă sunt să aflu că mă citesti frecvent...asta inseamna mult pentru mine...multumesc!...