Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@george-pasaGP

George Pașa

@george-pasa

Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”

Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
George PașaGP
George Pașa·
Pentru \"antipoezie\" e prea puțin, Ecaterina. Nu prea merge un text așa scurt. Tu îl crezi bun, dar numai amuzamentul nu e suficient. Poate altădată.

Pe textul:

„înaintea prașilei" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Ecaterina, nu vreau sa apăr aceasta poezie, dar pentru unele afirmații mai trebuia o documentare prealabilă. Te-ai referit la textele mele, în general? Parcă altădată aveai alte opinii, dar, mă rog, oamenii și le mai schimbă după împrejurări și influențe. În ceea ce privește utilizarea punctuației, te înșeli. Nu am mai scris în ultimul an decât rareori texte poetice cu semne de punctuație. Experimente poetice am destule, dar probabil nu pe gustul tuturor. Eu scriu sincer, dar în stilul meu, care e oarecum eclectic. Cât despre directețea mesajului, aș putea umple pagina de \"bălării\", fără a fi neapărat poetice. Că scriu uneori prost e adevărat, dar nu înseamnă că nu sunt sincer. Poate sunt apreciat, acuză-mă, în mod superficial.
Bună dimineața!

Pe textul:

„drum" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Ecaterina, am citit încă de aseară acest text și la acea primă lectură m-a impresionat, mai ales că eram obișnuit mai mult cu o scriitură esențializată în pagina ta de autor. Se vede că există o căutare a unor alte forme de exprimare artistică, dar, la fel ca în celălalt caz, al esențializării, riscurile sunt aceleași. Adică, în primul rând, se pierde pe alocuri intensitatea emoției pe care o transmiți, se cade în explicativ, se pierde unitatea compozițională. Totuși, e admirabil și profund laitmotivul care încheie și textul poetic, evidențiat și de un antecomentator. Aici e adevărata artă. Și un alt punct forte este reprezentat de o mai mare libertate a expresiei, naturală, fără a recurge la forțări semantice. Totuși, obiectiv spunând, e un text pe care mai trebuie lucrat, se vede graba de a-l posta, mai ales că există cam multe erori de tastare: \"napte\", \"tinp\", \"să tacem\" și poate mai sunt și altele pe care nu le-am mai observat la ultima lectură. Eu apreciez ceea ce scrii, dar aici, în umila mea opinie, deși există semnele unei evoluții spre autenticitate, mai trebuie lucrat.

Pe textul:

„Fructul verde" de Ecaterina Ștefan

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Teodor Dume, este, în opinia mea, unul dintre textele dvoastră reușite, plin de sensibilitate și în care se vede înțelepciunea ființării autentice. Secvențele poetice se încheagă în mod armonios, ideile înlănțuindu-se destul de bine până în final. Mai reușite mi s-au părut strofa inițială și penultima, înainte de monostihul final, care, deși în acord cu ideea textului, nu e original.

Toate unghiurile se concentrează în punctul de unde sensul vieții și sensul morții sunt mai clar întrezărite. Sunt multe de spus, dar nu vreau să răpesc altora bucuria de a descifra mesajul.

Cu respect,
Pasa

Pe textul:

„aceeași diferență mereu" de Teodor Dume

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Sincer vorbind, poezia e reușită, pentru că își creează un stil aparte, are fior, structură bine închegată, numai cu unele aspecte ale mesajului nu prea mă împac, dar aici sunt prea subiectiv. Chiar dacă drumul se scrie cu sine într-o poveste fără de început și fără de sfârșit. Prudența reclamă și o anume închidere/ încifrare. Ce nu \"aprob pozitiv\" e acea îndoială care se insinuează în suflet, deși finalul pare a contrazice prin \"arderea\" pașilor trecuți și rescrierea unui altceva. Dar tot viață.

Cu aceeași simpatie,
un (im)prudent

Pe textul:

„se rup din noi oameni, repetă povestea-fără-sens" de Ela Victoria Luca

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Alice, eu citesc tot ceea ce scrii, deși, uneori, e o dovadă de adevarat masochism să mă confrunt cu multitudinea de stări, unele chiar opuse, pe care le găsesc aici. Uneori, pari a fi strâns într-o adevărată menghină textuală, alteori simți și tu nodul în gât, emoția aceea pură, chiar dacă uneori este născută din ură. Știind că nu-ți plac niște comentarii sofisticate, mă opresc aici, sigur, oferind o stea din suflet. Nu din vreo teamă, oricum mă lasă rece onorurile acestea. Voi mai reveni din când în când, de citit, oricum te voi citi, nu mă interesează reciprocitatea.

Pe textul:

„I can\'t get no satisfaction" de alice drogoreanu

Recomandat
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Ioana și Cornelia-Claudia, e și \"o renaștere di seceta lucrurilor\", dar și altceva. Dar despre aceasta vorbește, total eronat și în afara subiectului Cornelia-Claudia. Dacă mă feresc de ceva, e vorba de \"aceeași cărare-a smintiților\". Haosul nu e locuit de mine, ci de cel care acuză. Vezi și relația dintre limbă și gândire, foarte importantă pentru coerența percepției unui mesaj și pentru transmiterea unui mesaj. Formularea aceasta: \"zilele voastre nu sunt ale mele\" ai mai utilizat-o la un alt poem de al meu. Mă lasă rece.

Pe textul:

„tot un drac" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Aurelia, să știi că ai dreptate. Poemul acesta am dorit să fie de câteva ori mai amplu. L-am purtat cumva în minte mai multe zile, refuzând să fac vreo însemnare. Dar atunci când l-am scris efectiv, a luat o cu totul altă formă. Dar versurile ultime din strofa a doua cereau acordul final. Și poemul nu s-a mai scris. Poate altădată. Mulțumesc mult pentru intuiție!

Pe textul:

„tot un drac" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
\"intempestive\"
Ioana, tu de ce crezi ca am citat acele versuri? Citește cu atenție articolul și versurile citate de mine. Să nu polemizăm în acest moment și aici. E păcat!
Textul la care te referi aparține recenzentului.

Pe textul:

„Poezia ca eliberare" de florin caragiu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Prefața dlui Valeriu Cușner surprinde unele dintre aspectele esențiale din poezia lui Valeriu Barbu. Citind primul volum, \"Din cioburi\", și poeziile postate aici de M. Tirenescu, poezii incluse în acest volum, \"Arlechinul cu fesul pe dos\", sesizasem o nouă ipostază creatoare, bine definită aici: \"tânărul poet ne declară: \"m-am săturat să fiu normal în mine\", ipostaziindu-se într-un arlechin, ca o imună interfață între eul său, permanent cenzurat de luciditatea conștiinței, și circul derutant din afară, generat de actuala tranziție a societății noastre pline de candoare și intepestive cruzimi\". În acest sens, m-aș opri la două poezii ale volumului, unde se regăsește, într-un fel, și ideea citată mai sus: Morți conceptuale\" și \"mă vezi\", citând câteva versuri de acolo: \"hei, Glagorie!/ unde ești, bre?!/ ce atâta alai tragi-comic/ în jurul meu.../ huști, valea/ nu mai poate dom\'le nici să/ moară omu\' fără/ prefăcuta compasiune/ circumstanțială/ conceptuală, cultă/ - în vreme ce, reală, firește,/ o alta vă privește indivizibil\"; sau: \"arlechinule -/ ară-le chinul celor care văd/ 50 de metri în jur/ sau celor care... deloc/ scena ta nu-i atât de albă, celulozică/ nu-i pixeli bastarzi nu-i/ departele/ ci atingerea oamenilor\".

Pe textul:

„Poezia ca eliberare" de florin caragiu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Observ aici o reîntoarcere la acea lehamite ce cuprindea și altădată poeziile tale. Dar știu, cum s-a mai întâmplat, că e semnul unei revigorări. Pentru că în viața oricărui creator există aceste momente, iar mitul păsării Phoenix e totdeauna valabil. Lehamitea se accentuează în final, unde, cred, ar trebui să citim răsucind cheia la 360 de grade. Știi că nimicul a fost mult timp un motiv al creației mele și de aceea încerc să înțeleg de ce \"nimikul\" devine imbold al creației. Da, după veștejirea florilor creației, se ajunge la simulacre: flori de plastic, de celofan, de silicon, cum spui tu etc. N-aș spune totuși că e poezie ce ai scris aici, dar știu că aceasta urmează. Mai ales dacă mă gândesc la versurile: \"e timpul/ unor altfel de suferințe\". Concomitent avem cel puțin două timpuri aici: cel dorit, aflat dincolo de versuri; cel derizoriu, al celor ce trăiesc sub zodia Nimikului; cel aflat între... adevărata realitate.

Pe textul:

„Nimik" de Cornel Ghica

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Așa e, Ioana, sunt mai multe planuri ale mesajului, inclusiv aici. Fructul, te asigur, nu e otrăvit, dar \"păstrează-mi numai sâmburii\". De durere, gemem cu toții!

Luminița, și tu ești generoasă! Nu știu de ce editorul s-a oprit tocmai la acest text pentru a-l recomanda, dar nu voi mai discuta despre gusturi. Onorat de vizită!

Vă mulțumesc pentru semnele de lectură!

Pe textul:

„răspuns la scrisoarea unui prieten" de George Pașa

Recomandat
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Claudia, despre libertate s-au spus multe, nu era în intenția mea să fac filosofie. Da, putem în primul rând să dominăm prostia din noi înșine. A nu-ți recunoaște limitele e și aceasta ceva. Numai El este cu adevărat liber.

Pe textul:

„pentru el nu s-au inventat unități de măsură" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Par a fi aici versuri care se contrazic, sau este însăși natura contradictorie a ființei umane, în care subzistă victima și călăul, îngerul și demonul, asupritul și asupritorul, prietenul și trădătorul etc. Cred că așa e, pentru că finalul antitetic m-a convins. Frumos text, Florin!

Pe textul:

„sacrificiul" de florin caragiu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
a - parcă prea mult sarcasm și autoironie,dar te autodefinești bine.
b - din nou \"despre dor\", o nouă perspectivă, mai puțin \"reloaded\".
c - iarăși sciziunea tragică a eului.
d - ludic și joc tragic, pe același fond sarcastic.
e - oarecum, anamneză.
f - conștientul frânează aici cum trebuie lamentația.
g - da, \"mai mare decât suferința\". judecata primită de la inocent.
h - abia acum am înțeles ce e cu \"reparatul păsărilor\", altădată imaginea mi se părea ciudată.
i - aici e un \"defazaj\" între conținut și formă. ar trebui ceva nou să nu pară clișeic. dar emoția există și așa.
j- după ce jumătățile au refăcut întregul, o nouă separare aduce cu sine căutarea identității pierdute/ rătăcite.
k - ultimele patru versuri salvează textul.
l - aici ultimele trei. în sfârșit, îți reușesc mai bine finalurile.

am făcut numai o trecere în revistă a textelor, poate vor mai spune și alții, sau voi reveni, măcar printr-o scrisoare. textele acestea merită atenție. poate sunt subiectiv, dar n-am spus totul!

Pe textul:

„Dintre poeziile lui Valeriu Barbu (55)" de Maria Tirenescu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Răzvan, e de admirat această imaginație bogată și explozia metaforică, dar cred că este nevoie de o trecere la o altă serie de teme, motive, laitmotive, simboluri... pentru că, în ultimul timp, observ în poezia ta o insistență (prea mare, aș spune) pe acele personificări ale unor concepte. Nu spun că este rău, dar această insistență poate duce la o rutină, păguboasă evoluției creatoare. La fel, insistența asupra erosului, chiar dacă el este o dimensiune fundamentală a viului. Poate ar trebui mai multă sugestie, nu o efectivă inserare în decor a acestuia.

Spun și eu, sperând că nu te vei supăra prea mult. Dacă nu aș fi sesizat reale calități creatoare, nu aș fi spus nimic.

Pe textul:

„Ziua face sex cu vântul" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
E tare titlul comentariului tău, poate mai ceva decât versul de la care a plecat! Sigur, comentatorul poate găsi propriul său fir de înțelegere, nu spun nici da, nici nu la înterpretarea ta. Am încadrat textul la \"personale\" pentru că e într-adevăr dedicat unui prieten, plecând de la o poezie a acestuia. E, hai să-i zicem un \"gem\" (alege tu fructele preferate!) Glumesc, sigur.

Pe textul:

„răspuns la scrisoarea unui prieten" de George Pașa

Recomandat
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Dră Ciurtin, aș dori și eu niște argumente, pentru că la fel de sincer am fost și eu când am apreciat această poezie, dar am avut argumente și mai pot aduce, de este cazul. Să lăsăm inamicițiile, așa cum am făcut și eu nu de puține ori, încercând să fiu drept. Comentariul trebuie să se refere la text, nu la persoană. De fapt, somnul rațiunii e în perspectiva dvoastră.

Pe textul:

„Toate navele au plecat din port" de Dacian Constantin

Recomandat
0 suflu
Context