GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Aici este poezia care îmio place la autorul acesta, poezie în care mă regăsesc: cu valențe mistice și mitologice, grea de sensuri, cu reminiscențe rilkeene. Chiar dacă lexemul "nimic" este redundant, recurența sa pare să nu deranjeze, dimpotrivă, amplifică fiorul mistic pe care îl propagă ondulatoriu. Mi se pare că, atunci când am citit prima oară, finalul era "nimic, nimic/ nimic". Poate mă înșel, însă mă pregăteam să spun că deja a utilizat Blaga acel final.
Expresivitatea este aici la înălțime, fiind valorificate bine sintagmele aflate la limita clișeului: "pulberea cenușie", "buzele arse de viață". Modulațiile vocii poetice mi se par adecvate, cu prea puține sincope ritmice.
Cred că tot de aici se poate continua, fiindcă este vocea poetică potrivită stilului auctorial.
Expresivitatea este aici la înălțime, fiind valorificate bine sintagmele aflate la limita clișeului: "pulberea cenușie", "buzele arse de viață". Modulațiile vocii poetice mi se par adecvate, cu prea puține sincope ritmice.
Cred că tot de aici se poate continua, fiindcă este vocea poetică potrivită stilului auctorial.
Pe textul:
„meditând închis în ochiul ciclopului" de Ioan Barb
0 suflu
ContextLimbajul este prea abstract și prea puțin poetic în prima strofă, comparativ cu ultima, care este chiar ingenioasă.
De asemenea, imaginea "ruptura din zvonurile/ și scheletele revoltei" este cam stângaci construită, cel puțin în ultima sa parte.
Totuși, dacă nu ne-am cunoaște, eu unul te-aș încuraja cu o stea. Dar mai important este, cred, să îți urmezi steaua de poet.
Succes!
De asemenea, imaginea "ruptura din zvonurile/ și scheletele revoltei" este cam stângaci construită, cel puțin în ultima sa parte.
Totuși, dacă nu ne-am cunoaște, eu unul te-aș încuraja cu o stea. Dar mai important este, cred, să îți urmezi steaua de poet.
Succes!
Pe textul:
„eu" de Marian Dragomir
0 suflu
ContextValeriule, nu m-am gândit la o liniște dinaintea furtunii, dar poate așa au fost percepute versurile, în propria-ți oglindă.
Mariane, aceeași chestie cu oglinda. Dezamăgirea e a cititorului și îmi pare rău că nu am reușit să induc starea adevărată a poeziei, anume echilibrul (aș spune că e un text despre înțelepciune, însă unii ar spune că (iar) mă laud).
Mariane, aceeași chestie cu oglinda. Dezamăgirea e a cititorului și îmi pare rău că nu am reușit să induc starea adevărată a poeziei, anume echilibrul (aș spune că e un text despre înțelepciune, însă unii ar spune că (iar) mă laud).
Pe textul:
„Aproximări" de George Pașa
0 suflu
ContextA fost foarte frumos ieri dimineață. Ne-a bucurat prezența a numeroși tineri, elevi și studenți ploieșteni sau din împrejurimile Ploieștiului. Nu au putut fi prezente toate persoanele invitate (mă refer la poeți și critici literari), însă a fost ceva emoționant. Amfitrionul întâlnirii poetice a fost domnul profesor Nicolae Boaru, directorul Bibiotecii Jedețene "Nicolae Iorga", dumnealui întreținând atmosfera cu verva spiritului său, într-un discurs specific dumnealui, uzând de ironia socratică, de umor, marcând unele filiații ale poeziei din volum. Au mai vorbit doamna profesoară Gabriela Teodeorescu, critic literar, auotarea primei recenzii a "Cărții cu măști", poetul Victor Sterom (care a scris, de asemenea, un "breviar" al cărții), poeții Ioan Vintilă Fintiș, Martin Culcea, Camelia Iuliana Radu și subsemnatul, Gheorghe Pașa (autor al unei cronici a cărții, publicată în revista "Tribuna" din Cluj). Eleganta sală de lectură a bibliotecii a fost un cadru deosebit pentru această manifestare culturală. Îl felicit, încă o dată, pe Marian Dragomir și îi urez să scrie din ce în ce mai bine.
Pe textul:
„Semnal editorial - lansarea volumului de versuri "Carte cu măști" de Marian Dragomir, la Biblioteca Județeană "Nicolae Iorga" din Ploiești" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextE frumoasă aceasă pastișă postmodernă după Nichita. Chair aș zice că se apropie de înălțimea originalului. Bravo, Victore!
Pe textul:
„dezdrăgostirea" de Victor Potra
Recomandat0 suflu
ContextMulțumesc, Yannelis. Da, mi-am adus aminte. Nu-i chiar o derivată, poate vreo pată pe chipul adevărat.
Pe textul:
„Simplu" de George Pașa
0 suflu
ContextȘtiu că este o simplă coincidență, însă mai este un poet pe acest site (sau, mai degrabă, a fost pe aici) care își numea personajul feminin Iubita_Una.
Pe textul:
„Să-mi fi pus deoparte viața..." de Valeriu D.G. Barbu
0 suflu
ContextMă gândeam că la o asemenea lansare va trebui să venim mascați. Eu am aruncat măștile și e posibil să tac.
Pe textul:
„Semnal editorial - lansarea volumului de versuri "Carte cu măști" de Marian Dragomir, la Biblioteca Județeană "Nicolae Iorga" din Ploiești" de George Pașa
Recomandat0 suflu
Contextaproape
sau din inimă
cresc frunze
îi spuneam să lase în pace drumul
el continuă și fără noi, rătăciții
nu tac pentru că vreau
tăcerea e mai presus de noi
ea vine de acolo
unde nu mai sunt nici măcar amintiri
sau din inimă
cresc frunze
îi spuneam să lase în pace drumul
el continuă și fără noi, rătăciții
nu tac pentru că vreau
tăcerea e mai presus de noi
ea vine de acolo
unde nu mai sunt nici măcar amintiri
Pe textul:
„Semn de toamnă" de George Pașa
0 suflu
ContextEste o poezie frumoasă aici, chiar dacă e prea mult retorism și ar fi fost necesară o anume decantare. "Sunetul" acela care "nu se poate întoarce în carnea instrumentului" îmi amintește, cumva, de "singurătatea unui sunet", visată, cândva, și de mine. Ești aici și "un romantic întârziat", cel puțin ca stare de spirit, fiindcă mijloacele poetice aunt moderne.
Îți spun: "Bine ai revenit printre condamnații la poezie!"
Îți spun: "Bine ai revenit printre condamnații la poezie!"
Pe textul:
„Codul însinguratului" de Valeriu D.G. Barbu
0 suflu
ContextCred că scrisul Lui Leonard, cel puțin în ultimii ani, nu se ferește de nimic din ceea ce este omenesc. Și, dacă parafrazăm dictonul, nu ar trebui să ne fie străin. Fiindcă, în amalgamul de stări, sentimente, concepte etc. este imposibil să nu ne regăsim, măcar parțial. Și ce mi se pare bine, din punctul meu de vedere, este că nu te ferești nici de epatare (în doze moderate, e-adevărat), nici de duioșii, nici de afirmații tăioase. O apocalipsă și o re-naștere a unei lumi interioare. Un eu demiurgic dă naștere unui univers poetic din care nu lisește nici derizoriul, nici păcatul. Uneori mi se pare că alter-egoul din poemele de aici este o altă ipostază - modernă, fără îndoială - a trubadurilor medievali.
M-a făcut să zâmbesc începutul prezentării de aici. Dacă ar fi să mă încadrez la una dintre categorii, în mod sigur aș prefera la cititori.
Felicitări!
M-a făcut să zâmbesc începutul prezentării de aici. Dacă ar fi să mă încadrez la una dintre categorii, în mod sigur aș prefera la cititori.
Felicitări!
Pe textul:
„cîntece pentru Jusa în Eter" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
ContextEste un text bun, dar cred că ar trebui să eviți niște locuri comune (nu pot spune că nu mi se întâmplă și mie). Spre exemplu, formularea "mă umple de vise". Cred, de fapt, că e singurul loc comun, celelalte fiind, cum știu, niște laitmotive ale poeziei tale.
Sigur, am fost atent și la "căderea scoicilor".
Eu spun că este un semn de bine, sper că îl vei interpreta la fel.
Sigur, am fost atent și la "căderea scoicilor".
Eu spun că este un semn de bine, sper că îl vei interpreta la fel.
Pe textul:
„triptic cu ..." de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextȘi anacolutul cred că este în mod voit utilizat. Nu denotă vreo incoerență.
Pe textul:
„poveste despre nu știu" de Cătălin Al DOAMNEI
0 suflu
ContextE scris frumos și textul acesta și destul de subtil, în ciuda unor afirmații directe. Sigur, mulți nu vor înțelege de ce îmi place. Nici nu am să spun. Cine știe vede.
Citesc în continuare ceea ce scrieți.
Citesc în continuare ceea ce scrieți.
Pe textul:
„poveste despre nu știu" de Cătălin Al DOAMNEI
0 suflu
ContextEste aici un text mai curajos decât altele, dar parcă e prea multă epatare. Știu că trebuie răsucită cheia atunci când citești, dar nu prea se vede că ai fi împotriva vreunui "fast-vers". Ai lăsat așa, în suspensie, să nu se știe dacă esti pro sau contra și să te citească mai mulți. Probabil e vreo strategie de marketing!
Vezi că mai ai niște cuvinte inversate (tastate greșit) și, într-un loc, diacritice lipsă.
Vezi că mai ai niște cuvinte inversate (tastate greșit) și, într-un loc, diacritice lipsă.
Pe textul:
„lanțul" de Marian Dragomir
0 suflu
ContextȘtefania David, e posbil ca începutul să fie banal, dar și complex, ca oricare început. Sigur că acolo nu trebuie căutată logica enunțului. E mai mult (auto)ironie. Și e la fel de sigur că dacă aș fi spus: "Uită-mă!" în loc de "Uite-mă!" ar fi fost o notă mai luminoasă.
Marie, sigur că nici acolo nu trebuie văzută vreo logică. Cred că s-ar fi potrivit în contextul actual, poezia "Pierdută pentru mine, râzând prin lume treci", dar a scris-o Eminescu mai înainte!
Yannelis, pilda cu pescuirea minunată și doina respectivă sunt deosebit de grăitoare. Din păcate, nu și pentru donna Perdida.
E un text slăbuț acesta, față de ceea ce scriu în mod obișnuit, dar ați sesizat, cel puțin aceia familiarizați cu scrisul meu, că are o valoare de suflet.
Marie, sigur că nici acolo nu trebuie văzută vreo logică. Cred că s-ar fi potrivit în contextul actual, poezia "Pierdută pentru mine, râzând prin lume treci", dar a scris-o Eminescu mai înainte!
Yannelis, pilda cu pescuirea minunată și doina respectivă sunt deosebit de grăitoare. Din păcate, nu și pentru donna Perdida.
E un text slăbuț acesta, față de ceea ce scriu în mod obișnuit, dar ați sesizat, cel puțin aceia familiarizați cu scrisul meu, că are o valoare de suflet.
Pe textul:
„Un punct de sprijin" de George Pașa
0 suflu
ContextSalut această recenzie la cartea unei poete sensibile. Nu am citit-o până acum, doar am răsfoit-o de la altcineva. Nu știu în ce măsură domnul critic a reușit, în acest spațiu redus, să prezinte mai multe virtuți ale volumului, mai ales că, în opinia mea, nu cred că a ales cele mai bune versuri. Însă știu că recenzia, destinată publicării într-o revistă, are un spațiu limitat ca așezare în pagină. Începutul acestei prezentări e cam volatil, cu formulări cam cețoase. Știu că domnul critic Dragomir scrie articole și mai bune. Sigur, nu este eseu ce a scris aici, dar înțeleg faptul că nu are nivel de acces pentru a posta articole. Mai sunt câteva neglijențe de redactare, însă, probabil, vor fi remediate până la publicare.
Oricum, "aprob pozitiv" demersul tânărului Marian Dragomir de a ne prezenta pe una dintre poetele "noului val". O felicit și eu pe autoare.
Oricum, "aprob pozitiv" demersul tânărului Marian Dragomir de a ne prezenta pe una dintre poetele "noului val". O felicit și eu pe autoare.
Pe textul:
„„Couvertures de pluie/Așternuturi de ploaie” de Amelia Stănescu " de Marian Dragomir
Recomandat0 suflu
ContextDa, poezia asta miroase a dragoste. Fiindcă dragostea e cea mai frumoasa poezie. Dincolo de cuvinte.
Îți spune acesta un îndrăgostit. De poezie, de frumusețea femeii și a lumii.
Nu pot să spun dacă, d.p.d.v. estetic, poezia aceasta înseamnă ceva. Dar pentru îndrăgostiți, pentru cei care au experimentat dulceața și calvarul ei, da.
Îți spune acesta un îndrăgostit. De poezie, de frumusețea femeii și a lumii.
Nu pot să spun dacă, d.p.d.v. estetic, poezia aceasta înseamnă ceva. Dar pentru îndrăgostiți, pentru cei care au experimentat dulceața și calvarul ei, da.
Pe textul:
„o foaie de hârtie și-un pahar" de Adriana Lisandru
0 suflu
ContextO felicit și eu pe Maria Dobrescu pentru această carte și îi urez ca versurile sale să ajungă la inima cititorilor.
Pe textul:
„Maria DOBRESCU - „mireasa de sare”* " de Marian Dragomir
0 suflu
ContextDesigur, așa cum spui pe undeva, chiar dacă titlul contrazice cumva, nu ai dorit o societate închisă, de tipul celor masonice, dimpotrivă. "Plaja cu suflet", spațiul imaginar născut la întretăierea apelor sufletului cu "marginile infinitului", spațiu atemporal, unde când nu știi ceva întrebi de-un cal și de-un val, cred că s-a dorit un topos al interacțiunii dintre sufletele gemene. Și de-aici urmează să mai sculptăm mult în cremene, ajutați și de valurile care își lasă amprenta asupra pietrelor.
Dincolo de toate, "fulgerele oprite-n haine de lumină" se abat întâi la stupină, unde albinele culeg mierea poveștilor. Și "dunga imaginară", "dunga zării", în care surâsul de copil se îngemănează cu un tril de pasăre-n zbor, și firul de iarbă mare din câmpia Dobrogei, unde privirea se odihnește, toate aceste repere ale realului fac nod cu semnele imaginarului, într-un "cod cu acord" din fior de rodador.
Fără îndoială, nu uit nici dimensiunea socială a textului. Fiindcă, în mai tot ceea ce scrie Domnul Popovici, poezia ar trebui să își capete rolul său genuin de re-facere a lumii. Nu mă refer numai la puterea orfică de a mișca pietrele din suflete, ci și la capacitatea făptuitoare a cuvântului.
Dincolo de toate, "fulgerele oprite-n haine de lumină" se abat întâi la stupină, unde albinele culeg mierea poveștilor. Și "dunga imaginară", "dunga zării", în care surâsul de copil se îngemănează cu un tril de pasăre-n zbor, și firul de iarbă mare din câmpia Dobrogei, unde privirea se odihnește, toate aceste repere ale realului fac nod cu semnele imaginarului, într-un "cod cu acord" din fior de rodador.
Fără îndoială, nu uit nici dimensiunea socială a textului. Fiindcă, în mai tot ceea ce scrie Domnul Popovici, poezia ar trebui să își capete rolul său genuin de re-facere a lumii. Nu mă refer numai la puterea orfică de a mișca pietrele din suflete, ci și la capacitatea făptuitoare a cuvântului.
Pe textul:
„formula secretă" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Context