GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Este un text care mi-a plăcut, doar un epitet mi se pare cam nepotrivit, în construcția: „o voce grasă de clavir”. Probabil s-a vrut evitarea unuia prea comun, „voce gravă”, deși era mai potrivit. În rest, sunt foarte multe versuri care mi se par bine realizate. Doar câteva exemple: „altădată prindeam somnul din fuga calului/ mi s-au lipit urmele lui de călcâie și nu se mai iau”; „inteligența calcă numai pe vârfuri nu deranjează”; „ce botniță voi pune ierbii să nu muște?” Dar, în primul rând, deosebită mi se pare tonalitatea poetică, de o melancolie gravă, atenuată însă de o ușoară notă șugubeață.
Pe textul:
„ poem" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextAm uitat să spun că este o literă lipsă în cuvântul „îndepărtat”.
Pe textul:
„Întru slova mărturisirii" de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
ContextCe mi se pare mai reușit la textul acesta e faptul că nu se folosește un imaginar poetic spectaculos, lexicul este simplu, însă conținutul este bogat în sensuri. Aceasta este, de fapt, adevărata simplitate. Fiorul mistic este dublat de o voce gravă, dar tandră.
Un text care mi-a plăcut.
Un text care mi-a plăcut.
Pe textul:
„Întru slova mărturisirii" de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
ContextNu pot modifica a doua strofă, fiindcă exprimă ceea ce am dorit, mai mult sau mai puțin reușit la nivel formal. Ultimul vers trebuie să fie cel mai puternic într-o „pașadină” (așa am poreclit eu acest tip de texte). Mă bucură faptul că ai găsit aici ceva interesant.
Pe textul:
„Amintirile au ochi pentru mai târziu" de George Pașa
0 suflu
ContextVă mulțumesc pentru păreri. Parafrazând, aș zice: „Dacă sens nu e, nimic nu sunt”. Sau poate că nu sunt decât o eternă căutare de sens. Ca oricare om, de altfel.
Pe textul:
„Dorința de sens" de George Pașa
0 suflu
ContextCel mai bun mod de a cinsti memoria unui poet (în cazul acesta, poetul latin Ovidius) este acela de a citi ce a scris. Sufletul său oricum s-a întors Acasă. De aceea, fiecare răsărit de soare ne reamintește acest lucru. Și, de la o zi la alta, speranța renaște.
Pe textul:
„în Peninsula Tomis" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextMulțumesc pentru impresie, domnule Rachieriu. Este o interpretare posibilă.
Pe textul:
„vertical" de George Pașa
0 suflu
ContextAm citit aforismele și micropoemele din carte, iar câteva dintre ele mi-au plăcut mai mult. Spre exemplu, acestea: „uneori e mai limpede apa de sub copita unui cal decât cea din fântâna sufletului”; prietenul adevărat îți linge rănile din suflet iar cel prefăcut doar mâinile”; „iubirea e ca o pasăre care delimitează pământul de cer prin zbor”; „sat aporoape gol - /urme de frunze sub gard/ și nicio umbră”.
Vă felicit pentru carte și parcă aș dori ca, ținând cont de tipul dumneavoastră de sensibilitate artistică, să vă îndreptați mai mult spre aforismul poetic.
Vă felicit pentru carte și parcă aș dori ca, ținând cont de tipul dumneavoastră de sensibilitate artistică, să vă îndreptați mai mult spre aforismul poetic.
Pe textul:
„Teodor Dume, o nouă carte: Colecționarul de răni " de Teodor Dume
Recomandat0 suflu
ContextSunt toate bine realizate, dar mai mult ca altele, ultima. Și nu numai pentru că e „loc sigur”!
Îndrăznesc să vin cu un catren ca o replică la acesta din urmă.
Avea și el o mândră rablă -
Și ăsta nu-i un lucru nou -
Dar când ștergea rochia-i de tablă,
A nimerit-o... în cavou.
Îndrăznesc să vin cu un catren ca o replică la acesta din urmă.
Avea și el o mândră rablă -
Și ăsta nu-i un lucru nou -
Dar când ștergea rochia-i de tablă,
A nimerit-o... în cavou.
Pe textul:
„Parcări" de Gârda Petru Ioan
0 suflu
ContextMizezi aici, se pare, pe ambiguizarea voluntară creată de utilizarea unor construcții sintactice cu dublu înțeles (adică, grație lipsei puctuației, legăturile sintactice pot fi stabilite în două feluri, cu alte înțelesuri). Nu este ceva nou în ceea ce scrii, important este că aici îți și reușește sensibilizarea cititorului, chiar dacă unul mai grăbit ar putea spune că este incoerență. Am mai scris și eu, cândva, într-o asemenea manieră, pe atunci când nu utilizam semnele de punctuație, însă am renunțat.
Pe textul:
„azi e o zi ciobită " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextAveți un stil oarecum aparte și harul de a face, până și din cele mai negre trăiri, obiect estetic. Toate acestea, prin sarcasm, simplitate expresivă, dar și ocultare/ambiguizare voluntară, astfel încât trimiterile diverse sunt doar un mijloc (estetic, desigur) de apropiere a sensurilor de general-uman, chiar dacă stările și ideile sunt, neîndoielnic, personale. Recunosc, totuși, că nu de puține ori (chiar și aici) textele dumnevoastră poetice m-au contrariat, deși, esteticește vorbind, erau aproape ireproșabile. Pentru a vedea apoi că, de fapt, dincolo de norul negru al trăirilor se ascunde o mare sensibilitate.
Se alege (și aici) calea unei poezii care dinamitează clișeele de gândire, nu neapărat prin relativizare (deși este prezentă și ea), ci printr-o consecventă răstălmăcire a lor (bunăoară, în finalul acestui text). Și totuși, „bestia” rămâne om, fie și în exilul său interior voluntar. Un Robinson a cărui speranță e contrazisă de moarte. Sau, mai degrabă, certifcată de aceasta.
Se alege (și aici) calea unei poezii care dinamitează clișeele de gândire, nu neapărat prin relativizare (deși este prezentă și ea), ci printr-o consecventă răstălmăcire a lor (bunăoară, în finalul acestui text). Și totuși, „bestia” rămâne om, fie și în exilul său interior voluntar. Un Robinson a cărui speranță e contrazisă de moarte. Sau, mai degrabă, certifcată de aceasta.
Pe textul:
„robinson" de marin badea
Recomandat0 suflu
ContextDomnule Mureșan, mă bucur că mai există oameni care văd dincolo de grădina propriului ego. Vă mulțumesc, dumneavostră și celui/celei care a făcut mai vizibil acest text!
Pe textul:
„Dezgheț" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextDa, m-am gândit și eu că nu e cea mai potrivită comparație. Oricum, sămânța răului încolțește, indiferent de ceea ce spunem noi. Mulțumesc, Ottilia, fiindcă mai citești (încă) textele mele și chiar îți mai plac (unele dintre ele)!
Pe textul:
„Acorduri printre dezacorduri" de George Pașa
0 suflu
ContextMă bucur că ți-a plăcut acest acrostih modern. Este mai reușit, în opinia mea, decât cel ulterior, chiar dacă acela poate fi mai sensibil.
Mulțumesc, Antonia! De asemenea, redacției.
Mulțumesc, Antonia! De asemenea, redacției.
Pe textul:
„Zăpada iepurilor" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextEste o interpretare, aș zice, adecvată, a unor imagini din text. Mulțumesc, Răzvan Racheriu!
Pe textul:
„Dezgheț" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextTonalitatea poeziei de aici pare a fi aceea din celelalte volume. Poate, în plus, un fel de narațiune introspectivă, să-i zic așa. Desigur, până nu citesc volumul, n-am de unde să știu!
Oricum, vă felicit peentru această nouă carte!
Oricum, vă felicit peentru această nouă carte!
Pe textul:
„teodor dume, durerea din spatele cărnii. o nouă carte" de Teodor Dume
Recomandat0 suflu
ContextIdeea cu „nălucile de porțelan”/„figurinele de porțelan” este alta, dar vă mulțumesc pentru părere.
Pe textul:
„Ochiul unui impresar al nălucilor de porțelan" de George Pașa
0 suflu
ContextAdică voi ieși mai rar din sine, împietrit acolo, ca o statuie. Sper să nu creadă vreunii că visez la vreo statuie concretă.
Mulțumesc pentru semn, Maria!
Mulțumesc pentru semn, Maria!
Pe textul:
„În Piața Regăsirilor de Sine" de George Pașa
0 suflu
ContextCred că textul acesta ar fi fost mai bine să fie postat la „pesonale”, fiindcă poezie e doar în ultimele trei-patru versuri, în rest, doar prozaism. Oricum, apreciez gândurile despre doamna Maria Gheorghe, o adevărată prietenă a poeziei.
Pe textul:
„maria are un fel de a face toamnă" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Context„Să mergi până la capăt e un sfat,
e un imbold. Deci, mergi de-i cu putință!
De la ecluză poți lua un vapor
spre orizonturi noi! Sau n-ai știință?!”
(Ottlia Ardeleanu)
Un capăt poate fi oriunde,
Unde nici mintea nu pătrunde,
Dar pe vapor doar căpitanul
Alege ruta... dând cu banul.
e un imbold. Deci, mergi de-i cu putință!
De la ecluză poți lua un vapor
spre orizonturi noi! Sau n-ai știință?!”
(Ottlia Ardeleanu)
Un capăt poate fi oriunde,
Unde nici mintea nu pătrunde,
Dar pe vapor doar căpitanul
Alege ruta... dând cu banul.
Pe textul:
„Doamnei Ottilia Ardeleanu(Năvodari)" de Ruse Ion
0 suflu
Context