Poezie
Și-ai ajuns...
1 min lectură·
Mediu
Și-ai ajuns să simți seceta din oameni,
arșița ce-ascunde false pătimiri.
Fiecare nod viața îl sporește
cu tăceri de-opal.
Toți plecăm ușor către-o altă viață;
visători, sperăm că va fi mai bine.
Dintre stele reci, vrei s-atingi pustiul
fără de-odihnă?
Nu mai bine-alegi liniștea ființei,
visele senine luminând cărări?
Cât de tulburat poți să fii în viață
de o himeră?
Pregătit să fii s-asfințești în taină,
departe de zgomot și de lingușiri.
Alături de tine să rămână doar
oamenii-oameni.
072.357
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Și-ai ajuns....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14164699/si-ai-ajunsComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NANANache Mamier Angela✓O poezie existentiala,cu un substrat sceptic desi unda cuvintelor lasa o esenya originarz,plina de empatie
0
OADistincție acordată
de o sinceritate debordantă privind relațiile umane. Într-adevăr, pe măsură ce trece timpul, prieteniile se cern în mod firesc, rămânând doar cele adevărate. Uneori, eu mă întreb pe mine, dacă nu este mai firesc așa, decât să tragem după noi pretinse prietenii.
Se simte puternicul gust amar în poezia ta molcomă, dar suficient de șfichiuitoare.
Poate că trecerea, marea trecere e poarta către lumină și adevăr!
Pe mine m-a mișcat discursul tău, George Pașa, bun pedagog și poet, așa încât, primește o luminiță sfioasă...
Se simte puternicul gust amar în poezia ta molcomă, dar suficient de șfichiuitoare.
Poate că trecerea, marea trecere e poarta către lumină și adevăr!
Pe mine m-a mișcat discursul tău, George Pașa, bun pedagog și poet, așa încât, primește o luminiță sfioasă...
0
GPAm încercat să scriu altceva, aducând în actualitate, cu ritmuri moderne, magia metricii antice. Desigur, cum știți, nu scriu de dragul formei, pentru mine poezia are, nu de puține ori, note reflexive, fără a cădea în filosofare. Aș putea spune că e o replică la „Oda” eminesciană (am scris una acum puțin timp), dar, înafara metricii și, poate, a tonalității, aici e cu totul altceva.
Nu voi mai scrie așa, fiindcă mai potrivite mie îmi sunt versurile reflexive din „pașadine”, mai ales în noua formă fixă pe care le-am dat-o în ultimul timp (endecasilabul).
Vă mulțumesc frumos pentru reacții, mai ales că steaua aceea de culoarea gutuii e potrivită sezonului, are o culoare caldă, departe de „stelele reci” de care aminteam în textul poetic!
Nu voi mai scrie așa, fiindcă mai potrivite mie îmi sunt versurile reflexive din „pașadine”, mai ales în noua formă fixă pe care le-am dat-o în ultimul timp (endecasilabul).
Vă mulțumesc frumos pentru reacții, mai ales că steaua aceea de culoarea gutuii e potrivită sezonului, are o culoare caldă, departe de „stelele reci” de care aminteam în textul poetic!
0
CPM-am pomenit pe o stradă aglomerată repetând puternicul distih:
„Și-ai ajuns să simți seceta din oameni,
arșița ce-ascunde false pătimiri.”
„Și-ai ajuns să simți seceta din oameni,
arșița ce-ascunde false pătimiri.”
0
GPMă bucur că v-au rămas în minte acele versuri, domnule Camelian Propinațiu. Într-o altă variantă, primul vers era prea eminescian: „Nu credeam să simt seceta din oameni”. Așa am simțit, așa am scris, chiar dacă știam că sinceritatea, fie și poetică, poate deranja anumite spirite.
0
SVtoți te preferă sincer, până când ești sincer cu ei
“ Nu mai bine-alegi liniștea ființei,
visele senine luminând cărări?”
“ Nu mai bine-alegi liniștea ființei,
visele senine luminând cărări?”
0
GPAșa e, de-aia s-a inventat minciuna. Glumesc, desigur.
0