Florin Andor

Marinel

... dincolo de înțelegerea sumară există un drum, pe unde sunt duși morții ... ar mai fi o cale, peste apă și deal, cu toate că dealul arăta altfel, înainte ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)

Ecaterina

... nu mai am răbdare să refac drumul, iar tu nu vrei amănunte ... o să pun la fiert puțină apă ... și ceaiul poate fi un punct de vedere, nu-i așa? ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)

... poate că liniștea adâncește trupului încordat vremelnicia, până la spectacol ... apa de care dispunem e limitată, dincolo de ea suntem orbi (mai putem împărți doar smalțul sărit) ... și nu știu ce să spun, citind printre cuvintele tale ... înțelepciunea ar putea fi o îndepărtare în senin, șerbane? :) ... cu bucuria trecerii pe aici, la bună veghere :)

... neobosit, de multe ori mă întreb de unde ai atâta energie ... îmi place să văd cititorul într-o casă de sticlă, în care să simtă că nu e vândut ... mai încolo și moartea poate fi o lumânare aprinsă, la un capăt(de cer?!) ... mulțam fain de trecere, la bună veghere :)

... bifată rearanjarea, dar apoi m-am întrebat din ce trăiesc, cu siguranță altceva decât numărul de bătăi ale unui pendul ... plăcerea să rămână, întreagă ... chiar dacă nu lași semn întotdeauna știi să ieși din vremelnicie (cel puțin așa citesc printre necuvintele tale) ... apoi mulțumesc frumos de venire aproape, mai ales dacă ai aflat răspuns la unele din întrebările tale ... la bună veghere(mă iartă de întârziere, mi-a fost necesară) :)

... doar apă luată din preajma unei oboseli cronice, pe care plutesc în derivă poze, ori îndoiala unor culori cu parfum de rășină ... percepțiile tale dezvăluie numere, să avem ce mânca ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)

Adriana,

... m-ai scăpat de îndoiala unei nopți(s-a marcat, mulțumesc frumos ... dar nu vreau să-ți cresc orgoliul, cu asta; ai grijă de tine) ... la bună veghere :)

Teodor,

... pod plutitor, distanța dintre cuvinte ... când plouă simt un gol în stomac, poate că e de la lumina îndeajuns nemărturisită ... la bună veghere :)

... tu pășești printre cuvinte sporindu-mi neliniștea ... oamenii mă înghit mai greu, poate e din cauza gustului, medicamentos(deși, pe tăcute, semănăm unii cu alții) ... mulțam fain de trecere și cuvinte, la bună veghere :)

... am martori că am plecar de mult din sat; înafară de însemnul de pe trup nimic nu s-a schimbat ... umbra vine și pleacă (în găuri albastre fără fund); se înserează mai devreme ... laptele e mai mult, poate s-au amestecat ai noștri cu ai lor ... mulțumesc frumos, vouă, pentru trecere printre cuvinte închipuite ... la bună veghere :)

Teodor,

... în lumina galbenă oamenii par mai mari ... sunt doar o iluzie(în exercițiul funcțiunii), mă iartă de rătăcire printre cuvinte închipuite ... la bună veghere :)

Răzvan,

... un suflet cald aproape, fără cuvinte (flacăra e silueta strâmbă a unei cruci) ... mulțumesc frumos de trecere, ai grijă de tine :)

Dana,

... fără urmă de flatare mi-aș dori măcar unul dintre texte îmbrăcat în vocea ta (coajă de brad ori mal înalt pe unde coboară cuvintele închipuite) ... mulțam fain de trecere (printre cuvinte) și veghere :)

Mihai,

... nea miai, mă feresc de cine aruncă flori, ca să-și ușureze sufletul ... încolo numai de bine, cumva medicamentos, în doze mici mici ... mulțumesc frumos de surâs și lentilă spartă, în stea ;) ... la bună veghere :)

dorin,

... căutam floarea într-o linie, pe seama conștiiței, mă rugam pe limba ei să cred că pot face un pas înainte(apoi m-am întrebat, înainte de ce?) ... chipuri opace și legea lucrurilor, bune de acoperit(adeverit) identitatea ... un fel de răspuns decalat în timp, cum în zile fierbinți mă întreb de ce m-au pus pe mine în locul meu ;) ... mulțam fain de trecere, aproape mereu, cât e nevoie, la bună veghere :)

dana,

... încă pe aici, tu știi mai bine de ce tăcerea îmbracă la marginea râului ... la bună veghere :)

petruț,

... mulțumesc frumos de venire aproape, un an fain și la bună veghere, ție :)

... odată, demult, s-au așezat pomi pe toate drumurile, gabriela, câte unul pentru fiecare temere(îndoială) ... dar au rămas tot mai puțini, cu fiecare neliniște trasă pe sfoară, iar oamenii s-au adunat(ori au fost adunați) să viețuiască într-un singur sat, la marginea orașului ... caii au rămas în urmă, poate doar pentru a ne da timp ... mulțumesc frumos de trecere printre cuvinte, bucuros de soare molcom ce hrănește închipuirea, la bună veghere :)

... mulțumesc frumos, vouă, pentru trecere ... iar apoi da, loredana, contează să știi să visezi printre cuvinte închipuite, acordând importanța cuvenită fiecărei nuanțe, evitând a rămâne(doar) cu buzele strânse printre etichete ... la bună veghere :)

... mănânc un măr, cât să-mi depășesc înțelegerea atârnată pe-o parte într-o liniște (poate nu va rămâne o iluzie dincolo de linii, în definitiv războaiele se reduc la chipuri, expuse) ... întâlnirea aceasta târzie înseamnă pentru mine a sta departe de apa leneșă, alături de toți ai tăi, cât se răsucește înfrigurat o țigară (din toate umbrele), apoi ne vom așeza altfel pașii peste apă ... subiectele bune seamănă întotdeauna între ele, un soi de luptă cum o întoarcere pe un picior mai scurt și totuși nimeni nu știe adevărul ... calea poate fi altceva, care te poate face să întârzii de două ori în același loc, niciodată invitat la cină ... textul acesta poate fi un semn, pentru cei care stau unii lângă alții (cu casele), ori pentru cei care așteaptă luminarea umbrelor așezate pe gânduri ... în definitiv n-am venit printre cuvintele tale închipuite ca să plec, am fost mereu aici, sortit să dezvălui târziul (știi tu, monumentul acela de piatră îndeajuns nemărturisit, rotunjit cu palmele, adânc) ... recomand acest text, pentru evenimentele ce n-ai să le găsești (conturate din ceea ce se petrece sub ochii tăi), pentru ranchiuna eliberatorului obișnuit să fie lăsat mereu singur, pentru cel grăbit să se ridice de la masa cuvântului, pentru cei uitați pe malul drept al râului, pentru naturalețea ce nu vrea să atace prin învăluire (conștientă că se poate prelungi viața printr-o strângere la piept), pentru toate cuvintele închipuite rămase ca să știi și tu cum e ... la bună citire / veghere ;)

... peste limes spectacolul amețește, dar mereu ne vom întoarce în adânc pentru ospăț, pentru semne ... cu drag, de acasă :)

... aici timpul se măsoară, împotriva ispitelor, pe căi neumblate ... ne mai apropiem doar suferind într-un amestec întâmplător, dezbrăcând surâsul de nuanțe în tonalități ... la bună veghere :)

... mă bucură aplecarea ta asupra cuvintelor; pieile incomode, purtătoare ale durerii, doar alungesc irealitatea ... la bună veghere :)

Florian,

... pe aici oamenii vorbesc rar, mulțumiți de ce reușesc să facă singuri, împlinindu-se într-o conștiință a binelui (dar nu uită cum pot aduce liniștea cuvintele închipuite) ... de-ai ales ca să nu mai pleci și vrei să știi mai multe despre locurile acestea întreabă un copil ... bucuria a fost și a noastră, îngăduită ... la bună veghere :)

Petruț,

... mulțumesc frumos de trecere, printre cuvinte ce se deschid pe dinăuntru ... nuntașul nu e singur ... la bună veghere :)

... mâna în care ținem strâns amurgul doar un spațiu sonor din care modelăm oameni ce duc pe umeri șoapta de clopot, niciodată o insulă ... cuvintele care se dizolvă la atingere doar cifre de mirare; degeaba am încercat să acopăr drumul, ori să-mi încropesc un refugiu înflorat pentru ploaie ... de aceea n-am scris nimic până acum, doar te-am ascultat nu departe de apă (îndulcind arșița), pășitor către suflete dragi ... mereu alegere, nevoie de penumbră sau miros de pâine prăjită și ceai ... poezia să nu ți-o dorești pentru că e doar o fugă ce păstrează visele, neconturate ... la bună citire/veghere :)

Dana,

... te-am regăsit la rădăcina unui copac, alegând timpul ... însă totul se petrecuse, deja, peste noapte ... locul acelei atingeri, cum și nenumăratele uși vizibile doar cu ochii închiși ... mulțumesc frumos de trecere, printre cuvintele acestui text ... la bună veghere :)

Mihai,

... am scris pentru tine(te-am așteptat), ai grijă că ne pierzi pe amândoi(la alăturări scările cresc în locuri nepotrivite) ... jocul acesta l-ai jucat și tu, demult ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)

... în căutarea unei porți golite de zgomote nu reușim a ne apropia îndeajuns de Bucureștiul vechi, poate că doar tânjim prea mult stagnând printre linii, obișnuiți a desena forme și așteptări, dornici de răspunsuri fără așteptare; nu vrei să te lecuiești de oameni și de răsplata căderii, cauți anotimpul tău prin mustul dulce al timpului, nimic spectaculos și totuși partea îngăduită devine vizibilă, recuperare târzie a unor trăiri după ritmuri lente; oarecum născută să răscolești cu mâinile goale în trupul oboselii, cauți să lărgești până la bucurie gândul cu podeaua roasă, socotit aici un mediu potrivit cu existența. Somnul așterne peste măsura sensibilității haina iscoditorului de lumină, îndeamnă la o desprindere, de oameni vii. Un text ce poate sugera dincolo de gândire poarta prin care să intre imaginea gata formată a unei lumi, un text îndeajuns stăpânit cât să nu deformeze trăirea, legat prin sunetul de fond în căutarea simplității ... la bună citire / veghere :)