Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

tranșee lângă lumânări

... percepții de nișă

1 min lectură·
Mediu
o taină și o minune, apoi lucruri aflate în golul rotund al unui nor tuse adâncă - să nu fugi înainte de miezul nopții - întunericul din tine unde se trage și dospește lemnul strâmb al unei cruci leagănă o plasă din care ** care aurite și vocea paharului a dat colț umblă singur pe drum întors înainte de nouă dar sap o tranșee lângă lumânări calc mândrele care m-au dus pieirii până la jumătatea apei ** pâinea seamănă a scâncet - cum să te numesc știindu-ți ascunzătorile din ochiul imens bărbatul meșter pornește împușcătura calda îngrijorare, văl căruțe cu stuf între viață și moarte ** filoane secătuite ca niște mănuși din piele de ren și nu mai avem trupuri - cine știe ce păzim socotind că din proviziile ascunse a mai rămas o dâră pilitură de bronz *
024.425
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
139
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Florin Andor. “tranșee lângă lumânări.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-andor/jurnal/13973403/transee-langa-lumanari

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@aurel-sibiceanuASAurel Sibiceanu
O poezie de notație, imagini aparent disparate
și fără funcții în poem. În realitate,
după o nouă lectură descoperi
un poem străbătut de ceva misterios,
sibilinic, amintitor și de mantre,
de adevărata fucție a poeziei,
pe care o avea la originile ei...

\"pâinea seamănă a scâncet\"

Acest vers poate fi chiar un poem în sine,
tragic pentru că fără să vrei mergi cu gândul
înspre rolul central al pâinii
în obșteasca rugăciune \"Tatăl nostru\"

Îndemn cititorul cu plăcere spre acest text poetic
0
@florin-andorFAFlorin Andor
... posibil să fim crescuți din aceeași rădăcină, a unui tron bun ... cuvântul bun taie gândul apăsător chiar și fără minima prelucrare, pe nimic ... surâd, percepțiile nuanțate trimise întâmpinare mă bucură ... oare partea bună a răului pleacă de pe lume cu mâna goală, te întreb ... pentru că întotdeauna vei găsi mai mult decât mine (printre cuvintele închipuite), liber să porți în lume cartea, liber să port în mine cartea ca pe o temniță ... mă iartă de târziu și mulțumesc frumos de venire aproape și veghere ... lumină bună și îmbrățișare de suflet :)
0