Prin parcul amintirii, vechi alei,
Frunze pe bancă lângă tei.
El are crengile lăsate-n plete,
Îmi conturează vers pe șevalete.
Începe stihul meu sub tei,
Pe-o bancă cu doi bătrânei
Ce stau
În față la un șemineu,
Pe foi aștern cuvântul.
În flăcări doamnă ești mereu,
Trupul ți-l face vântul.
În părul tău, văpăi străluce,
Steluțe mici, mii de luciri,
Gândul tăcut acum mă
În miez de noapte
O toacă veche bate,
Se aude tainic cânt,
Este magic, este sfânt.
Se oprește...ce tăcere!
Vine clipa de-nviere,
Vine raza de lumină,
Peste noi, pace divină.
La biserică
Pădurea mea-i plină de basme,
Povești uitate și nescrise,
Cu amintiri,năluci,fantasme,
Ce vin,dispar în vise.
Sunt fermecat de povestirile frumoase,
Ce le-ascultam cu mare teamă,
În nopțile
Azi e mare sărbătoare,
Căci se strigă fetele,
Noaptea când este răcoare,
Și pe cer vin stelele.
În sat,se aprinde focul,
Stăm cu toți în jurul lui,
Strigăm la feciori sorocul,
Strănși la
Încerc să te dezbrac, femeie,
Ochii-i închid, visând te am,
Îți fac conturul din condeie,
Apoi să-ți zic sfios,,madam''.
Porți rochie cu fir de aur,
Sclipește, când ușor pășești
Îmbracă trup,
În parc,tăcutele alei,
Sunt măcinate cu putere,
Căci rădăcina unui tei,
Străpunge carapacea cu durere.
La trup firav,plăpând,
Cu coaja galbenă,crestată,
Are paloarea unui muribund,
Seva
Am văzut o stea aseară,
Se mărea,creștea treptat,
Cădea lin,era ușoară,
Din ceruri a evadat.
Trena șir de nestemate,
Atârna în urma ei,
Culori vii și minunate,
Străluceau în ochii
Am pornit cu plugușorul,
Este alb,frumos decorul.
Printre stele de fulgi mici,
În mână ținând un bici.
Merg pe uliță-i,pustiu,
Timpul trece,e tarziu.
Unde eu să merg acum?
Să nu fiu singur
Colindătorii iarăși cete vin,
Cântă în tindă ,,linu-i lin,,.
În casă cu drag îi primesc,
Am fost ca ei, îmi amintesc.
Plecam să colindăm în sate,
Eram primiți cu bunătate.
Dădeam urări,dădeam
Pe foaie,versul se-așterne,
Inima cuvinte cerne.
Sufletul le aranjează,
Iese blând,frumoasă frază.
Despre tine și iubire,
Natură,mări,nemurire
Despre lună,stele cer,
Totul este un
Pe-o cărare merg în crâng
Să-mi găsesc un loc să plâng.
Dorul mi-a plecat hai-hui,
M-a lăsat al nimănui...
Știu că drumul este lung,
Vreau din urmă să-l ajung,
Sunt slăbit, fără putere,
În
Sub un copac, morman de frunze,
Pe ruginia-i lui culoare,
Pășesc rupând ascunse pânze
Þesute-n toamnă de uitare.
Intru în el, cumplită ceață,
Merg prin tunele, prin trecut,
Apoi uimit
Gânduri tainice apasă
Sufletul meu muritor.
Ești atâta de frumoasă,
Chipul tău-i nemuritor.
E icoană pe alb perete,
Înger drag în inimă.
Te iubesc cu-atâta sete,
Plângi,îți sorb o
Undeva în astă lume
Într-un sat uitat de timp,
Locuiesc moși fără nume
De pe vremea lui Olimp.
Casele-s sărăcăcioase,
Ridicate din chirpici,
Fără garduri și terase,
Acoperișuri din
Aș vrea să știu timpul rămas,
Aud cum ticăie un ceas,
Din viața asta efemeră
Ce-i ca țigara-n scrumieră.
Mai am de scris a ta poveste,
În felinar gaz nu mai este.
Pe raft, un muc de
Din flori de tei făcut-am scară
Să urc la lună-n astă seară,
Să-i pun cunună din iubire,
Să-mi dea eterna ei sclipire.
Încep să urc vântul mă bate,
Se-agită inima, se zbate.
Mi-e teamă n-am
Flori de tei s-or face lacrimi
Când noi doi ne vom iubi,
Și pe plaja fericirii
Împreună vom păși.
Apele trec peste maluri,
Munții cad, se năruiesc,
Vântul șuieră prin ramuri,
Ce
Un bătrân și o bătrână
Stau pe prispă în pridvor
Și se țin timid de mână,
Gândul zboară călător...
În curte prin iarba deasă
Găini multe și-un cocoș.
El conduce, are creastă,
Pinteni mari, e
Flori de tei în părul tău,
Vraja să țină mereu.
Capul tu ți-l miști puțin,
Ele zboară, eu suspin.
Cad tăcute pe covor,
Te alint, mângâi ușor,
Peste ele te cuprind,
Buzele ni se
Am o floare în grădină
Dar îi trebuie lumină.
Soarele nu o ajunge,
Stă în umbră și tot plânge.
E suavă și e mică,
Bate vântul și mi-e frică.
Poate-o rupe, poate-o strică,
De la pământ o
Lacrimile mele curg
Pana tarziu in amurg
Astept luna sa rasara
Ca sa scap de grea povara.
Ei sa-i spun a mea durere
Sa imi dea o mangaiere
Si cu razele-i senine
Tristetea grea se
Floare in singuratate
Inima mea incet bate
Vine seara ne desparte
Te inchizi in miez de noapte
Vine ziua cu lumina
Te deschizi si esti divina
Stau mereu si te privesc
Floare draga eu