Poezie
Poveste de iarnă
1 min lectură·
Mediu
Am pornit cu plugușorul,
Este alb,frumos decorul.
Printre stele de fulgi mici,
În mână ținând un bici.
Merg pe uliță-i,pustiu,
Timpul trece,e tarziu.
Unde eu să merg acum?
Să nu fiu singur pe drum.
La o casă văd lumină,
Sar gardul într-o grădină.
Și pășesc sfios spre tindă,
Încep să cânt o colindă.
Ușor,ușa se desface,
Vai,e fata care-mi place!
Rămân stană,glasul tace,
Peste noi se lasă pace.
Steaua magilor apare,
Inima ne bate tare.
Fulgi de nea dintr-o privire,
Cern,colindul de iubire.
001359
0