Poezie

Sub frunze...

1 min lectură·27 noiembrie 2008

Mediu

Sub un copac, morman de frunze,

Pe ruginia-i lui culoare,

Pășesc rupând ascunse pânze

Þesute-n toamnă de uitare.

Intru în el, cumplită ceață,

Merg prin tunele, prin trecut,

Apoi uimit descopăr viață,

La vietăți le dau salut.

Se-aude glas, un zumzăit:

-Ne facem cuib pentru iernat.

Ce cauți tu, te-ai rătăcit?

Ești cam departe de-al tău sat....

-Nu gâzelor! Eu sunt doar vânt,

Acel zefir de primăvară,

Și poate greier, o să cânt,

Când veți ieși afară iară.

O gărgăriță lin să zboare,

Îmi căutam, fiindcă iubesc,

Deasupra este încă soare,

Eu fără ea mă rătăcesc.

-Îți dau cu drag aripa mea,

Te va conduce mai departe,

Să-ți afli calea, dragostea,

Prin labirint de frunze moarte.

001.387

Ene Adrian Daniel. “Sub frunze....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ene-adrian-daniel/poezie/1811933/sub-frunze

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.