Poezie

Taina vieții

1 min lectură·12 august 2008

Mediu

Flori de tei s-or face lacrimi

Când noi doi ne vom iubi,

Și pe plaja fericirii

Împreună vom păși.

Apele trec peste maluri,

Munții cad, se năruiesc,

Vântul șuieră prin ramuri,

Ce tumult!...fiindcă iubesc.

Se vor liniști în noapte,

Noapte albă de amor,

Luna ne trimite șoapte,

Stelele lucesc și mor.

Tremuri toată de dorințe,

Sunt întâiul tău bărbat,

Suflete din două ființe,

Taina vieții au aflat.

Dimineți vin prea grăbite,

Roua lin s-a așezat

Pe trupuri mici, obosite,

Teiul lacrimi a vărsat.

Taina vieții...ce splendoare!

Când iubirea ne cuprinde

De la creștet la picioare,

Blând amorul se întinde.

Flori de tei s-or face patimi

De iubirea s-o sfârși,

Noi pe plaja amintirii

Fire de nisip vom fi.

001.435

Ene Adrian Daniel. “Taina vieții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ene-adrian-daniel/poezie/1796640/taina-vietii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.