Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

acum despre mine, iubito

1 min lectură·
Mediu
știu că mi-e frică de moarte și asta îmi face bine. mă face să trăiesc cu furie.
fiecare zi e o cădere în gol. știi sunetul acela când cazi în picioare iar pelvisul îți intră în stomac din cauza șocului. asta e doar trezirea.
primul gând. vreau să merg în peru să mestec frunze de coca. știu că mi-e frică de moarte ea crește des acoperind toate cărările mâinile mele macete care taie necontenit rădăcinile într-o zi voi arăta lumii cum se moare în machu picchu.
deocamdată pielea îmi cade și cancerul se extinde mâinile mele sunt cioturi cu bandaje albe și bandaje verzi
al doilea gând. o tavernă în port. mănânc fructe de mare n-am mâncat niciodată fructe de mare. briza cade ușor peste fețele pământii peste circul din apropiere peste femeile ascultătoare. beau pentru fețele pământii și pentru femeile ascultătoare. tu ai plecat cu pescarii de perle mi-ai scris că o duci bine uneori ești cam tristă. beau pentru tine și pentru pescarii de perle uneori o duc bine alteori sunt cam trist.
0208.068
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
175
Citire
1 min
Versuri
5
Actualizat

Cum sa citezi

emilian valeriu pal. “acum despre mine, iubito.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/236400/acum-despre-mine-iubito

Comentarii (20)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioana-negoescuINioana negoescu
dacă ai ajuns până la oradea, nu mai e chiar așa mult nici până în macu picchu...:)

e un poem superb. aici văd schimbarea. mult mai concentrat și mai conturat. suprarealismul atinge textul ușor ca un curent blând, abia simțit. îmi place aerul exotic și muzicalitatea. îmi place că ai pornit...:)

un poem de citit și recitit.
0
@luana-zosmerLZluana zosmer
Superb,pacat ca n-am stelute pescuitorule de perle.
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
apreciez tendința de eliberare din lanțurile cuvintelor, descărcarea de metaforic, atingerea unui echilibru stilistic și coerența.
mi-a plăcut și această altă de-corporare, ieșire din materii, închipuirea unei pierderi de sine și trecerea prin planurile primar și secund al gândului. aș fi schimbat \"deocamdată pielea îmi cade\" în simplul \"îmi cade pielea și cancerul se extinde...\", dar nu e un necesar iminent.
am reținut: \"mâinile mele macete\", \"femeile ascultătoare\" și trăirea cu furie prin timpul morții.
și așteptam această schimbare, de ceva vreme, vorbesc doar în numele meu, ca cititor obișnuit a ceea ce scrii, și atât.


Ela
0
Distincție acordată
@nica-madalinaNMnica mădălina
aici astazi e mai mult aer, e mai rapida trecerea de la o senzatie la alta, dinspre o emotie catre reversul ei sau catre adancirea ei exacerbata. iar exacerbarea are in acest text o finete a realizarii, ca si cum s-ar da tarcoale din ce in ce mai apropiat. si simti inhatarea, furia, insingurarea, refularea, ca si cum iti trosneste mintea, pe nepregatite.
si totusi e un text pregatit, dar nu in sens de cautat, nici ca stare si nici ca emotie, ci un text intrinsec si spontan ingrijit, de aceea mai concentrat si mai graitor.
dualitatea moarte-viata e bine sustinuta de limitarea la cele doua ganduri si la cele doua mari arii semantice: corporalul, prezent ca termen de comparatie si marinul, prezent ca decor. apoi aceeasi alternanta si in final \"o duc bine, alteori sunt cam trist\", toate in sinceritatea lejera, simetrica, dar grea, specifica autorului.
pentru acestea las semn (it\'s nice to have you back)
0
APAm plecat
Un sir de banalitati de la un capat la altul. Dar primul vers le intrece pe toate:\"știu că mi-e frică de moarte și asta îmi face bine. mă face să trăiesc cu furie\". Ne lasi?!
Apoi se vede cu ochiul liber ca nu ai fost nciodata intr-un port sa mananci fructe de mare, doar daca nu le spui hamsiilor prajite fructe de mare (20 mii cornetu\' la Mangalia). Mai trebuie sa cresti pana ce sa simti cu adevarat moartea. Si viata!
0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Ioana, Luana, Ela, Madalina, multumesc de lectura, apreciere si incurajari.
Horia Patrascu, nu ti-ai luat banii de la Becali sau ce? Am auzit ca a blocat primele si-acu te razbuni? Sunt satul de refulati ca tine. Nu cred ca e problema ta prin ce porturi merg eu. dar ma rog, asta e conceptia ta de comentariu literar.
0
@ruxandra-moholeaRMRuxandra Moholea
Nu știu de ce trebuie să \"mai crești\" ca să-ți fie frică de moarte...Tocmai, zic eu, dacă cineva află ce înseamnă frica asta înainte de vreme înseamnă că va ști cum să trăiască...
Există vârste chiar pentru orice????
Cât despre banalitatea versurilor, este, evident părerea unora (pe care trebuie să o respectăm). Mie mi se pare că este un trist...testament către sine. Primul gând...al doilea gând...Inclusiv exprimarea redundantă care se amplifică spre final, e un fel de accelerare a sentimentului.Cum ai reacționa să afli că într-adevăr \"pielea îmi cade și cancerul se extinde mâinile mele sunt cioturi cu bandaje albe și bandaje verzi\"? Și nu cred că denotația își are locul aici.
Deocamdată aleg să fac precum în basmele fraților Grimm: mă întorc cu picioarele spre Moarte, sperând să uite de mine...

Gând bun mereu,
0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Este o simpla o scrisoare, o colectie de stari scrisa chiar intr-un port unde chiar exista fructe de mare. Nu stiu despre ce exprimare redundanta vorbesti. Nu trebuie sa afli, trebuie doar sa simti cancerul. Multumesc de lectura.
0
@ruxandra-moholeaRMRuxandra Moholea
Nu loveam! Admiram. Redundanța e cea din final, când structurile revin obsesiv: fructe de mare, fețe pământii, femei ascultătoare...e ca și cum ar fi un \"repeat\" înregistrat pe retină în ultimele clipe ale vieții când trebuie că te străduiești să strângi cât mai mult din lumea pe care tocmai o lași în urmă. Sau nu...
Oricum era doar o părere, numic de reproșat :-)

La bună (re)citire,
Ruxandra
0
@mihai-titaMTMihai Tița
pe mine nu m=a incantat strofa a doua. dar deloc. este intr-un plus evident :) zic eu. altfel, mi-a placut sugestia cu peru, in macchu picchu este o moarte calda, prin descoperire. eu asa am simtit. urmeaza apoi finalul, foarte frumos. foarte :)
0
@anni-lorei-mainkaAMAnni- Lorei Mainka
demult ma gindeam ca o perla, o scoica , care o aveam in fata poate deveni o scrumierea...
ce ai scris tu e durerea mai tare, dorul de celalalt, eu doream doar sa fiu, eu am spus doar ca voi fi, tu speri ca vei fi intru totul cu muzica celuilalt cu tot...frumos
0
APAm plecat
Draga Emil,
Din vocabularul unor manelisti ratati in poezie nu lipsesc termeni al caror sens nu-l stapanesc, dar de care s-au prins ca sunt naspa, termeni precum: \"frustrat\", \"refulat\" s.a.m.d. Cum i-a sarit mustarul unui asemenea individ, cum ii da inainte cu frustrarea si cu refularea. De ce sa ma razbun, draga Emil, am mai avut placerea inainte? Eu incep sa retin oamenii doar daca depasesc un anume nivel intelectual si moral. Evident, daca am mai intrat in dialog si inainte, se pare ca am sa te uit si de aceasta data!
Oricum, vad ca esti la curent cu textele mele, mai citeste, poate se va produce saltul calitativ si vei reusi sa le si intelegi. Iti recomand cu caldura si recenzia pe care am facut-o cartii \"Ghidul nesimtitului\".
0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Ruxandra, eu n-am spus nimic cu repros, e posibil sa fi inteles altfel tonul meu.
Mihai Tita, nici un poet, cu atit mai mult cei ce nu-s poeti, nu e perfecti. :)
Anni, multumesc, din nou, de lectura.
0
@felix-nicolauFNfelix nicolau
pe muchie sa folosesti cuvinte prea multe,nejustificate. dar te-ai descurcat si poezia da impresia de forta, apoi de exotism nostalgic, a la gauguin
0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Cuvinte multe, zici? Ar fi trebuit sa vezi prima varianta a textului. :)
Dupa cum se vede, nu putem multumi pe toata lumea. Ceea ce mi se pare justifcat, altuia i se poate parea in plus. Multumesc de lectura.
0
foarte fin shi sensibil...prea plin de suflet si muzicalitate...prea neobisnuit si prea frumos....care e prea Putin spus in fata acestor munti de cuvinte....
0
@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Frica de moarte ne face să simțim viața intens, să o devorăm cu furie clipă de clipă, căci viitorul este “o cădere în gol” a probabilității existenței în neantul incertitudinilor.De aici evadarea dintr-o realitate anostă prin intermediul imaginației într-un spațiu pe care depărtarea îl idealizează.
Fantezia unui poet irizează visele și le face să pară logice și ușor de atins.
0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Doina, Razvan multumesc de lectura si cuvinte.
0
@dana-musatDMDana Mușat
Dacă tot pui punct la fiecare sfâșit de fragment, ar fi bine să o faci și la cel de-al patrulea. (Da, am un ochi groaznic.) Dar acesta ar fi singurul neajuns al poemei tale. Așadar, o chestie minusculă.

Îmi place titlul. Asta m-a atras, nicidecum încadrarea la fierbinți. E ok, e original, prevestește o continuare aceva ce nu am citit?!

Mi-a plăcut și stilul ăsta simplu de a întinde pe pâine versurile, fără să te complici...simplu așa cum trebuie să fie orice spovedanie.

bat câmpii? Ok..atunci să vină nota: 10.

0
știu că nu mi-e frică de moarte și asta îmi face bine. mă face să trăiesc resemnat.

fiecare zi e o inaltare in gol. știi sunetul acela socant. eu sunt IO asta e doar trezirea.

primul gând. vreau să merg în peru să mestec frunze de coca. știu că mi-e nu frică de moarte nici de macetele care taie necontenit rădăcinile.

machu picchu e cealalta fata a lunii.

al doilea gând. o viziune. circul din apropiere. beau pentru fețele pământii și pentru femeia de la trapez. tu ai plecat. mi-ai scris că o duci bine uneori ești cam tristă. beau pentru tine și pentru pescarii de perle uneori o duc bine alteori sunt cam trist.
0