ELEla Victoria Luca
Verificat@ela-victoria-luca
Paris - București
„<i>”Mais le beau peut-il être triste? La beauté a-t-elle partie liée avec l’éphémère et donc avec le deuil? Ou bien le bel objet est-il celui qui revient inlassablement après les destructions et les guerres ...”</i> - Julia Kristeva”
Născută la 27 septembrie 1969, în Constanța. Debut literar în revista liceului cu poezii. Din 1997, publică eseuri și articole în reviste de specialitate, ca autor și traducător ("Psihanaliza", București; "Le Carnet Psy", Paris; "Novos olhares sobre a Gestaçao e a Criança até os 3 anos", Lisabona). - Volume de…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Colecțiile lui Ela Victoria Luca
Cronologie
Seama ținând de tot restul poeziei, găsesc inutil acest început:
\"azi încerc să scriu un poem
care nu va fi citit de publicul larg
pentru că\"
și mai găsesc forțată ca exprimare \"invalid de nume\". și aș renunța și la ultimul vers, lasă să se deducă dacă există asemănarea ceea sau dacă nu, iar dacă da, este asemănare sau este identic, și a cui identitate (\"sine însuși\") adică să fii aluzivă, nu prea explicativă.
Ela
\"azi încerc să scriu un poem
care nu va fi citit de publicul larg
pentru că\"
și mai găsesc forțată ca exprimare \"invalid de nume\". și aș renunța și la ultimul vers, lasă să se deducă dacă există asemănarea ceea sau dacă nu, iar dacă da, este asemănare sau este identic, și a cui identitate (\"sine însuși\") adică să fii aluzivă, nu prea explicativă.
Ela
Pe textul:
„Poem" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextîn afara unor epitete surplus, care atenuează din calitate și chiar accentuează descriptivul, revii la texte bune. aș fi reformulat și pasajul acela cu organele, digestia, respirația. itinerariul acesta spațio-temporal, fără prea mare doză nostalgică, dar tot pe linia madlenelor scris, e reușit. am apreciat mai mult partea a doua, de la \"locuiam într-un pod\", până colo îmi păru ușor stângaci, dar voi vedea ulterior, la re-lectură, ce impact are. marchez acest text, fiindcă îl văd ca pe o revigorare a autorului, comparativ cu ultimele luni.
Ela
Ela
Pe textul:
„Living on the Edge" de Adela Setti
0 suflu
ContextLeo, poate razi un pic ceva din versul cela cu ochii sticloși care privesc în întuneric, are efect de tăiere a calității textului și e păcat; ar mai fi & acela, \"e la modă\", știu, dar inutil. și mai e la final cu inima proaspăt rasă și dată cu after shave, hmhmhm.
fie cum e voia ta, eu doar zic ce îmi sare mie în ochi amu
Ela
fie cum e voia ta, eu doar zic ce îmi sare mie în ochi amu
Ela
Pe textul:
„apres rasage" de Leonard Ancuta
0 suflu
ContextÎmi amintește comentariul tău de ceea ce mi-a scris un publicist/editor/critic, anume că tonul, în multe din poeziile mele, este sentențios. Pe moment, acest fapt m-a mirat, recitindu-le, i-am dat dreptate; da, este ceva în mesajul meu către lumea exterioară, dar și către cea interioară, ce rămâne pe filonul etic. Sper să nu se cantoneze prea tare aici.
Mulțumesc frumos,
Ela
Mulțumesc frumos,
Ela
Pe textul:
„sunt animalul care îți simte sângele. supraviețuire" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextmeritul este al tău, al poetului și omului ce ești.
trăindul și Dumnezeul omului și al suferințelor lui ne sunt date. da, se pare că ne mișcă în ultima vreme aceeași lege, mă refer la tot mai departele uman/omenesc și tot mai firescul naturii. dar poate așa a fost mereu și abia amu, după o vârstă, vedem ceea ce și antecesorii noștri au tot avut a vedea. din nefericire.
am ezitat să las semn atât de deschis mai devreme, dar e bien că am urmat intuiția.
am recitit poemul, are același lăcaș bun în criticosul ce sunt. mulțumesc
Ela
trăindul și Dumnezeul omului și al suferințelor lui ne sunt date. da, se pare că ne mișcă în ultima vreme aceeași lege, mă refer la tot mai departele uman/omenesc și tot mai firescul naturii. dar poate așa a fost mereu și abia amu, după o vârstă, vedem ceea ce și antecesorii noștri au tot avut a vedea. din nefericire.
am ezitat să las semn atât de deschis mai devreme, dar e bien că am urmat intuiția.
am recitit poemul, are același lăcaș bun în criticosul ce sunt. mulțumesc
Ela
Pe textul:
„doar eu" de Gelu Diaconu
Recomandat0 suflu
Contextpoetic de vedere, este cel mai reușit text / poem de fapt al tău, și ca stare, și ca atmosferă, și ca ideatică, și ca imagine, și ca mesaj, și ca realizare. poate mă înșel, dar poate nu, cert este că îl apreciez tare mult, din toate poeziile tale postate aici, până astăzi.
mon sourire,
Ela
mon sourire,
Ela
Pe textul:
„doar eu" de Gelu Diaconu
Recomandat0 suflu
Contextvăd inutilă precizarea \"dacă ai aripi\", dar mai ales acel \"fără câteva luni\" adăugit vârstei, care oricum era îndeajuns precizată și-așa. și poți renunța și la acel \"de la o vreme\", nu dă nimic în plus ariei semnifiante. bună imaginea trezirii fără mâini, fără picioare, această neputință ce obligă la nemișcare motrică, dar la dinamică interioară, la văz, auz. chiar și atunci când nu îți mai recunoști ființa și o repeți pe nume.
Ela
Ela
Pe textul:
„Această urmă" de Marinescu Victor
0 suflu
ContextAlberto, apăi, de era ceva în plus, anihilam ad-hoc. Nu mai vreau plusuri, surplusuri, preamulturi etc.
Alice, să ne ascultăm lăuntrurile, cu animalele lor cu tot, ohaaa, ce de mai dezvăluie. Și să privim orice ochi în ochi, leopard, ciută sau pisică, orice ar fi, spiritul lor se aude. If ever.
Ștefan, omul a dat nume animalelor, tot el îl/le renegă. Sau, de atâta angoasă, sau alte cele, se cufundă-n socius ori ars ori kultur, de uită să se simtă pe sine, să își trăiască autentic firea.
Mulțam pentru revenire celor doi antecomentatori și pentru numele animalelor, Ștefan.
Ela
Alice, să ne ascultăm lăuntrurile, cu animalele lor cu tot, ohaaa, ce de mai dezvăluie. Și să privim orice ochi în ochi, leopard, ciută sau pisică, orice ar fi, spiritul lor se aude. If ever.
Ștefan, omul a dat nume animalelor, tot el îl/le renegă. Sau, de atâta angoasă, sau alte cele, se cufundă-n socius ori ars ori kultur, de uită să se simtă pe sine, să își trăiască autentic firea.
Mulțam pentru revenire celor doi antecomentatori și pentru numele animalelor, Ștefan.
Ela
Pe textul:
„sunt animalul care îți simte sângele. supraviețuire" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextApăi cu \"să\" era, dar nu știu de ce l-am scăpat. nu sunt în plus, de acolo a pornit ideea. Mulțam.
Ela
Ela
Pe textul:
„sunt animalul care îți simte sângele. supraviețuire" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contexteu mă gândeam la cât de faine-s animalele, sălbăticiunile, la simțurile lor, la cât de mult sunt în noi și habar nu avem, ei, tigrii, șerpii, lupii, dragonii și așa mai departele lor. și la cât de ne-om e omul. cu oamneii, cu animalele sau cu orice.
am cumințit fiindcă așa om-animal îs. și fiindcă așa am întors asumat, de la început, registrele. act simplu.
merci.
Ela
am cumințit fiindcă așa om-animal îs. și fiindcă așa am întors asumat, de la început, registrele. act simplu.
merci.
Ela
Pe textul:
„sunt animalul care îți simte sângele. supraviețuire" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contexteu mă refeream la Poetic, nu la cum iubește o femeie sau alta. aici se dorește a fi poezie, da, de dragoste. iar eu mă îndoiam de formulări banale și slabe precum:
”...ne-am pierdut din nou
unul în altul căutându-ne sufletele prin așternuturi șifonate
pe față port un voal alb, țesut fin din amintiri
câteva firișoare roșii străbat țesătura tremurând....
respirația ta se încolăcește în jurul trupului meu gol...
sufletu-mi coboară încet spre vârful degetelor
se sparge-n mine.
adun pulsiuni în mâini și le împrăștii peste tine
încă îți aud șoaptele pierdute în aerul înăbușit al lumânărilor...„
final nereușit..
poate ar fi ok ca pagină scrisă către un iubit.
repet, mă refer strict la calitatea literară a textului.
și am lăsat semn fiindcă mă aștept la altfel de scriere. dar poate mă înșel eu.
plus, nu vreau să încurajez banalul, niciodată.
Ela
”...ne-am pierdut din nou
unul în altul căutându-ne sufletele prin așternuturi șifonate
pe față port un voal alb, țesut fin din amintiri
câteva firișoare roșii străbat țesătura tremurând....
respirația ta se încolăcește în jurul trupului meu gol...
sufletu-mi coboară încet spre vârful degetelor
se sparge-n mine.
adun pulsiuni în mâini și le împrăștii peste tine
încă îți aud șoaptele pierdute în aerul înăbușit al lumânărilor...„
final nereușit..
poate ar fi ok ca pagină scrisă către un iubit.
repet, mă refer strict la calitatea literară a textului.
și am lăsat semn fiindcă mă aștept la altfel de scriere. dar poate mă înșel eu.
plus, nu vreau să încurajez banalul, niciodată.
Ela
Pe textul:
„taci. iubește-n șoaptă" de Diana Suciu
0 suflu
Contextimaginea mult mai bine aleasă față de prima variantă. din păcate, fontul, ok ca și culoare, nu merge ca stil, ascuțit-îngustul cesta este greu lizibil (am redus la 700 pixeli, 600 cât e pagina agonia nu permitea deloc citirea, iar peste 700 se lărgește prea tare pagina de fond). cred că ar fi meritat un alt tip/stil de font, chiar dacă acesta geometric așa se potrivește cu imaginea. sigur vei găsi o variantă, a.î. să se vadă fain și textul (aici, pe site, pe întreg monitorul știu că se vede altfel în acdsee sau alt progr).
Ela
Ela
Pe textul:
„Dacă nu ar mai fi flori aș sparge o caramidă să-i atingi inima" de Marinescu Victor
0 suflu
Contextnu de impolitețe mă împiedicasem eu, că prefer sinceritatea, ci am dorit să înțeleg că ai perceput ceea ce am scris exact cum am scris. în pofida amenzii. drumul către tine cel care devine, ca autor, e bun. sau cel puțin așa se vede dinspre partea mea. greu, dar bun. ca orice e greu. atenție la baterea curenților, literari, desiguri. și la complicații sau la încărcături. dar nu mă grăbesc să afirm mai mult, fiindcă cel care se scrie pe sine nu e niciodată așa de încremenit într-un loc/stil/tipar/marcă etc.
am vrut să zic toate acestea de mai sus tocmai fiindcă de ceva vreme citesc serios ceea ce scrii, am reluat textele tale de la primele postări și până acuma, am cumva perspectiva și retrospectiva, și de aceea. acum, mă retrag în cochilie, mai scot eu antenuțele când mai este sensul să spun una alta.
\'țam de răspuns, anulăm amenda doi, fiindcă nu o fost cu supărare amenda unu și a fost bine înțeles sensul.
Ela
am vrut să zic toate acestea de mai sus tocmai fiindcă de ceva vreme citesc serios ceea ce scrii, am reluat textele tale de la primele postări și până acuma, am cumva perspectiva și retrospectiva, și de aceea. acum, mă retrag în cochilie, mai scot eu antenuțele când mai este sensul să spun una alta.
\'țam de răspuns, anulăm amenda doi, fiindcă nu o fost cu supărare amenda unu și a fost bine înțeles sensul.
Ela
Pe textul:
„sailor’s game" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
Contextno, tot amendez ce am scris mai sus, în pofida vocii celei de care pomenești în răsp pt Vasile, și mai dau o amendă pt nonrăspuns. doar nu te supărași pt amendare?
chiar vorbesc serios cu acele versuri (uite, la unul chiar a reacționat aidoma și Vasile), pesemne că nu contează opiniunea mea modestă, dar poate se va sedimenta ceva din ce grăiesc. eu zic că ești tu acesta aici, în acets text, dar cu o versiune modificabilă și modificată față de altele anterioare, deși pe alocuri sunt asemănări cu. dar, vedem, eu chiar îs curioasă unde merge corabia asta a scriiturii tale. parol. :) adică e cu miză.
Ela
chiar vorbesc serios cu acele versuri (uite, la unul chiar a reacționat aidoma și Vasile), pesemne că nu contează opiniunea mea modestă, dar poate se va sedimenta ceva din ce grăiesc. eu zic că ești tu acesta aici, în acets text, dar cu o versiune modificabilă și modificată față de altele anterioare, deși pe alocuri sunt asemănări cu. dar, vedem, eu chiar îs curioasă unde merge corabia asta a scriiturii tale. parol. :) adică e cu miză.
Ela
Pe textul:
„sailor’s game" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
Contextsa fim
săruturi... nezise? parcă nu merge nezisul acesta ici.
săruturi... nezise? parcă nu merge nezisul acesta ici.
Pe textul:
„umbrele noi" de pop romeo
0 suflu
Contextanaid, prea sentimentaloid și pe muchia comunului discurs, multpreacomunului. și chiar din titlu începi așa, continuând până-n final. nu
ela
ela
Pe textul:
„taci. iubește-n șoaptă" de Diana Suciu
0 suflu
Contextla tușesc sec, la galben-amar, pe măsura palmelor iubitei, de fapt la tot grupajul:
\"o scrisoare lipită cu salivă poate fi un sărut destul de convingător
o floare presată într-o carte cu file galben-amar
o bucată de măduvă pe care să o sugă când li se tocesc dinții\"
și nu aș mai fi pus ultimul vers.
evacuator parțial, declarativ parțial, descriptiv parțial, introspecționist discursul, încărcătură de imagini și stări, dar per ansamblu se asamblează bine. cu amedări cu tot. să vedem ochiul public ce respinge, ce nu.
Ela
\"o scrisoare lipită cu salivă poate fi un sărut destul de convingător
o floare presată într-o carte cu file galben-amar
o bucată de măduvă pe care să o sugă când li se tocesc dinții\"
și nu aș mai fi pus ultimul vers.
evacuator parțial, declarativ parțial, descriptiv parțial, introspecționist discursul, încărcătură de imagini și stări, dar per ansamblu se asamblează bine. cu amedări cu tot. să vedem ochiul public ce respinge, ce nu.
Ela
Pe textul:
„sailor’s game" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
ContextO simplă temporizare, ca o revelare a adevăratelor trăiri, percepute subtil o vreme, care ulterior vin, intens, ca niște tensiuni/presiuni, vorbindu-ți despre celălalt, din trecutul său indicibil sau greu figurabil, rememorabil. Și, din fericire, există acea savană. Și nu suntem (încă) uscați.
Ela
Ela
Pe textul:
„corpuri întregi" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextDană, albul de alb nu se ferește, albul nu ucide un alb aidoma lui, nici ploaia nu șterge, nici grilajul cel negru nu face albul sării să rămână invizibil. Sarea de mare sau de apa ochilor.
George, e orizontală ploaia aceea de privești așa cum am privit eu prin grilajul cela. Umf, rău pare că nu pot reda imaginea prin cuvinte, săracele, ploioase, ele, vorbele.
Ioană, zici să elimin acel e bine, cred că da. Să păstrez banalitatea aceea, atât de esențială ea, în felul firii ei. Ctă vreme există un sens al în-cercuirii, un sens firesc. Dar... dacă nu?
Mulțumesc,
Ela
George, e orizontală ploaia aceea de privești așa cum am privit eu prin grilajul cela. Umf, rău pare că nu pot reda imaginea prin cuvinte, săracele, ploioase, ele, vorbele.
Ioană, zici să elimin acel e bine, cred că da. Să păstrez banalitatea aceea, atât de esențială ea, în felul firii ei. Ctă vreme există un sens al în-cercuirii, un sens firesc. Dar... dacă nu?
Mulțumesc,
Ela
Pe textul:
„un pumn de ploaie pentru o altă zi" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextno, om vedea mâine, până atunci, corectează ici onglinzii acela (și să preiei textul corect și pe vizuală)
Pe textul:
„Dacă nu ar mai fi flori aș sparge o caramidă să-i atingi inima" de Marinescu Victor
0 suflu
Context