DEDolcu Emilia
Verificat@dolcu-emilia
Iasi
„Le hazard ne favorise que les esprits prepares.”
Ma numesc Dolcu Emilia. Sunt profesoara de limba franceza la Colegiul National, Iasi. Ma intereseaza indeosebi lingvistica. Public anual in volumul Actes de la Francophonie, scos de Universitatea Al. I. Cuza, Asociatia romana a profesorilor de franceza si Centrul cultural francez din Iasi. Am participat la Congresul de lingvistica de…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Titlul volumului, extrem de sugestiv! Iar articolul, de un incotestabil profesionalism, transmite vibrația acestui «document existențial şi istoric». Din nefericire, spațiul geopolitic amintit este nu doar unul de tragedii paralele, ci şi unul ȋn care «supraviețuirea culturalǎ» poate avea iz burghez ȋn fața supraviețuirii pur şi simplu. Ce exclusivi ne poate face «instabilitatea» !
Pe textul:
„Insula mea" de bianca marcovici
0 suflu
ContextEste ceva epic ȋn orice genezǎ. Şi deci şi ȋn cea care se dezvaluie ȋn acest poem. Nu e de mirare asadar ca avem şi personaje - gȃndul « fiara fara minte », gȃndul « batrȃn » şi « flamȃnd » şi mintea - ca avem conflict şi, odata cu el, frustrari, revolte, ȋndoieli. Un epic care nu ia nimic din fiorul poetic şi din aceasta ȋnfiorare cosmica care e naşterea eului.
Pe textul:
„Geneza înaintea Genezei" de Cezar C. Viziniuck
Recomandat0 suflu
Context Un poem care se construieşte secvența cu secvența şi se susține imagine cu imagine, care pastreaza ȋntreaga ambiguitatea ȋnceputurilor şi reuşeşte sa faca verosimila ivirea acelui « tremur straniu » numit eu.
Pe textul:
„Geneza înaintea Genezei" de Cezar C. Viziniuck
Recomandat0 suflu
ContextSunt persoane care au puterea de a-i ajuta şi pe alții sa ȋşi continue drumul. Ȋmpartasesc ȋntru totul poziția dnei Ottilia. Mai ales ca ȋn unele din versurile tale se face auzit glasul poeziei celei mai exigente.
Ȋn alta ordine de idei, poezia poate duce orice forma de negativitate daca poetul o poate duce şi nu doar o clameazǎ.
Ȋn alta ordine de idei, poezia poate duce orice forma de negativitate daca poetul o poate duce şi nu doar o clameazǎ.
Pe textul:
„Strivit de umbre" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextPoezia creaza emoție şi nedumerire. Emoția, bine susținuta, ȋntre altele, de laitmotivul « şi ce daca », pare sa cuprinda « Calea Lactee ». Frumos ! Nedumerirea, pe de alta parte, vine din absența, mai mult sau mai puțin vadita, dar aproape constantǎ, a legaturilor dintre ideile poetice. Ce legǎtura este, de exemplu, ȋntre faptul ca nu ploua « macar dimineta pe ascuns » şi aripile care « tot s-au frȃnt de nelinişti », ȋntre ştirea ca este toamna pe Calea Lactee şi faptul de a fi pudibond, ȋntre faptul de a fi pudibond şi acela de a-ți lua liber ? Mai trebuie lucrat la coerența poetica, care transcende coerenta logica, dar nu o exclude.
Pe textul:
„Și ce dacă" de Codrina Verdes
0 suflu
ContextPoezia are personalitate, atȃt ȋn ce priveşte stilul, inconfundabil, cȃt şi atitudinea de razvratire, irepresibil trista, exprimata ȋntr-o multiplicitate de chipuri, originale şi nu mai puțin veridice.
Ce reuşit surprinsa „povestea” cu verile care treceau ȋntr-una şi iarna care ieşea din garanție !
Mi-a placut mult. E adevarat ca m-am blocat puțin la „…rapidulețul /şi noi”. Un flash probabil din actualitatea vremii.
Ce reuşit surprinsa „povestea” cu verile care treceau ȋntr-una şi iarna care ieşea din garanție !
Mi-a placut mult. E adevarat ca m-am blocat puțin la „…rapidulețul /şi noi”. Un flash probabil din actualitatea vremii.
Pe textul:
„fiecare prognoză meteo ascunde în codurile de culori câte un psalm (ca și primul cuvânt din fiecare strofă)" de Bogdan Geana
Recomandat0 suflu1
ContextO Poezie complexa care introduce ineditul cu simplitate. Ineditul ca reflex al tuturor ȋntrebarilor noastre fara raspuns. Ma bucur ca nu suntem singuri, ca Dumnezeu nu e nici el sigur de toate cȃte şi cum sunt. O poezie frumoasa !
Pe textul:
„când întunericul învață să scrie " de emilian valeriu pal
Recomandat0 suflu
ContextCe ştiu, dna Ottilia, din experiența, este ca, cel mai adesea, aceste gesturi compulsive au de a face mai puțin cu editorii şi deci, implicit, cu situl, cȃt cu instituții medicale specializate. Din nefericire, siturile ramȃn ȋn mare masura descoperite ȋn fata acestui tip de comportament.
Pe textul:
„Dragi autori," de Ottilia Ardeleanu
Recomandat0 suflu
Contextun fenomen social surprins cu naturalețea poetica specifica autoarei !
Pe textul:
„dependenți" de Ottilia Ardeleanu
Recomandat0 suflu
ContextȊn primele 2 strofe, trecerile abrupte de la spațiul exterior la cel interior produc o emoție puternicǎ.
Trecerea, ȋn urmatoarele strofe, de la scrutarea pȃna la sațietate a sinelui cu «nodurile» sale la acea apariție ȋnsoțita de un « flux nepoliticos de energie » este epica, la propriu şi la figurat. Rețin de asemenea, ca fiind de mare veridicitate şi frumusețe ȋn context, urmatoarele imagini « felul în care îmi vezi lumina/fără să îmi numeri și umbrele » şi « încerc…/ să-ți găsesc rolul în economia mea psihică... »
Arsenalul poetic din ultimele 2 strofe, declamative, ȋmi pare mai sarac. Sper sǎ nu ma urasc pentru aceasta ultima remarca.
Trecerea, ȋn urmatoarele strofe, de la scrutarea pȃna la sațietate a sinelui cu «nodurile» sale la acea apariție ȋnsoțita de un « flux nepoliticos de energie » este epica, la propriu şi la figurat. Rețin de asemenea, ca fiind de mare veridicitate şi frumusețe ȋn context, urmatoarele imagini « felul în care îmi vezi lumina/fără să îmi numeri și umbrele » şi « încerc…/ să-ți găsesc rolul în economia mea psihică... »
Arsenalul poetic din ultimele 2 strofe, declamative, ȋmi pare mai sarac. Sper sǎ nu ma urasc pentru aceasta ultima remarca.
Pe textul:
„Antipsiholog" de Sergiu Burlescu
Recomandat0 suflu
ContextDoamne, ce frumos ! Aceasta durere care se preface ȋn dor şi face ca totul sǎ recapete sens.
Este nevoie de o mare concentrare interioara ca sǎ gǎseşti izvorul care dǎ “puterea de a rezista”, de a dura.
Acum observ ca, etimologic, “durerea“/ “doare“ şi “dorul“ au aceeaşi rǎdǎcinǎ. (Chiar şi fara certitudini ştiintifice, semantic, izvorul lor ramȃne comun.)
Este nevoie de o mare concentrare interioara ca sǎ gǎseşti izvorul care dǎ “puterea de a rezista”, de a dura.
Acum observ ca, etimologic, “durerea“/ “doare“ şi “dorul“ au aceeaşi rǎdǎcinǎ. (Chiar şi fara certitudini ştiintifice, semantic, izvorul lor ramȃne comun.)
Pe textul:
„rădăcini, dor și izvor" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextTextul meu e cu adevarat onorat de privirea care a ȋntȃrziat asupra lui. Se bucurǎ cǎ e puțin mai eufonic acum şi ca elementele sale de noutate nu au trecut neobservate. Ştie şi ca mai sunt atȃtea de fǎcut…
Mulțumesc mult!
Mulțumesc mult!
Pe textul:
„Despre bine şi rǎu ȋn basm şi ȋn romanul polițist " de Dolcu Emilia
Recomandat0 suflu
ContextMulțumesc!E o atenționare binevenitǎ.
Pe textul:
„Despre bine şi rǎu ȋn basm şi ȋn romanul polițist " de Dolcu Emilia
Recomandat0 suflu
ContextMi-au placut toate acordurile dintre gȃnd, traire şi expresie din acest poem, mi-au placut toate secvențele şi farȃme de secvențe care culmineaza toate ȋn acest acord final care este poemul.
Recunosc ȋnsa cǎ am avut rezerve fața de mesajul prea explicit din ultimele doua versuri. Pentru mine mesajul adevarat este ȋn restul poemului, care ȋl include pe « şi-atunci ».
Recunosc ȋnsa cǎ am avut rezerve fața de mesajul prea explicit din ultimele doua versuri. Pentru mine mesajul adevarat este ȋn restul poemului, care ȋl include pe « şi-atunci ».
Pe textul:
„un fel de schiță pentru" de George Pașa
0 suflu
ContextM-au surprins placut ploile de septembrie ca singura monotonie pe care eul liric o accepta.
Imaginea procentului de tristețe mi-a pǎrut naucitor de reuşita. Şi continuarea, cu acel « un fel de impozit pe melancolie care a tot crescut ȋn ultimii ani ».
Cu fiecare secvența, cea a trecutului care invadeaza realitatea ultimilor ani sau a semnǎturii « pentru o noua ieşire din situație », realitatea poetica aduce servicii realitații umane şi realitatea umana deserveste realitatea poetica.
Cu versul final, am avut ȋnsa sentimentul ca realitatea umanǎ nu mai are acoperire ȋn poetic.
Imaginea procentului de tristețe mi-a pǎrut naucitor de reuşita. Şi continuarea, cu acel « un fel de impozit pe melancolie care a tot crescut ȋn ultimii ani ».
Cu fiecare secvența, cea a trecutului care invadeaza realitatea ultimilor ani sau a semnǎturii « pentru o noua ieşire din situație », realitatea poetica aduce servicii realitații umane şi realitatea umana deserveste realitatea poetica.
Cu versul final, am avut ȋnsa sentimentul ca realitatea umanǎ nu mai are acoperire ȋn poetic.
Pe textul:
„septembrie" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextUn text fara drept de apel bun. Provocator, dens, fara urma de impuritați, cu exact atȃta expresivitate cȃta cere genul de sesizare şi dosarul ȋntocmit ȋn urma sesizarii. Ȋn nota parodica a textului, pe lȃngǎ claustrofobia coabitarii şi nevolniciile administrative, sunt antrenate frȃnturi dintr-un subconştient atȃt de bine pazit de altfel.
Un excelent control al propriei scriituri !
Un excelent control al propriei scriituri !
Pe textul:
„Delațiunea" de Claudiu Tosa
Recomandat0 suflu
ContextŞi eu va multumesc pentru firescul cu care ați redat esența articolului. Şi ȋn reflecțiile mele ulterioare am sa-mi permit sa reiau formularea “echilibrul dintre…”. Da, este vorba despre echilibrul spre care se tinde ȋn permanența şi care face atȃt de dramatica şi pasionanta « viața » limbii.
Pe textul:
„Este semnul lingvistic exclusiv arbitrar sau exclusiv motivat ? " de Dolcu Emilia
0 suflu
ContextCuvȃntul « tatutator » este un cuvȃnt greşit, un cuvȃnt deformat cu intenție sau un cuvȃnt care defineşte un fapt de culturǎ pentru inițiați doar ?
Personal, nu am reusit sa ȋnțeleg cum s-a trecut de la metatextul « din considerente pastorale alesesem eu feriga” la textul sau metatextul « la ceea ce ştiam cǎ e ferigǎ ».
Ȋn mare, ȋmpartaşesc opinia exprimata ȋn excelentul comentariu al lui Sergiu Burlescu. Da, suntem ȋn prezența unui text puternic. Aş adauga, şi a unei formule lirice originale, chiar ȋn contextul liricii celei mai postmoderniste. Dar tocmai pentru ca autorul face din cultivarea disparitaților un procedeu artistic, ar mai trebui poate sa acorde un plus de atenție strategiei de ansamblu, cea care le ține ȋmpreunǎ şi ȋl face pe cititor sǎ nu iasa din text. Ceva ca pietricelele care le arata lui Hansel si Gretel drumul spre casa. Ȋn cazul nostru, centrul ȋn funcție de care disparitatile ȋsi gasesc locul şi menirea.
Personal, nu am reusit sa ȋnțeleg cum s-a trecut de la metatextul « din considerente pastorale alesesem eu feriga” la textul sau metatextul « la ceea ce ştiam cǎ e ferigǎ ».
Ȋn mare, ȋmpartaşesc opinia exprimata ȋn excelentul comentariu al lui Sergiu Burlescu. Da, suntem ȋn prezența unui text puternic. Aş adauga, şi a unei formule lirice originale, chiar ȋn contextul liricii celei mai postmoderniste. Dar tocmai pentru ca autorul face din cultivarea disparitaților un procedeu artistic, ar mai trebui poate sa acorde un plus de atenție strategiei de ansamblu, cea care le ține ȋmpreunǎ şi ȋl face pe cititor sǎ nu iasa din text. Ceva ca pietricelele care le arata lui Hansel si Gretel drumul spre casa. Ȋn cazul nostru, centrul ȋn funcție de care disparitatile ȋsi gasesc locul şi menirea.
Pe textul:
„Après le rampage – scenariu pentru tatuatorul meu hipoacuzic" de Bogdan Geana
0 suflu2
ContextUn fermecator poem de atmosfera ! Nu e uşor sa celebrezi domesticul, sa prinzi inefabilul ȋn plasa cǎsniciei. Şi totuşi, ȋn acest poem fiecare cuvȃnt ȋşi gaseşte acompaniamentul potrivit pentru a o face.
Pe textul:
„Căsnicia noastră e un frigider care nu se mai închide" de Erika Eugenia Keller
Recomandat0 suflu
ContextDa, se pare ca totul se petrece ȋntre « cautare » şi « apariție ». Acest poem are ceva din « apartiția »/ starea de grație de care autorul vorbeşte.
………………………
« Limitele » nu par sa fie punctul dumneavoatra forte, dle Florin Radulescu, pentru simplul motiv cǎ ele nu trebuie ȋntotdeauna depasite, formulǎ ȋn care nu vǎ ȋncadrați. Cȃt despre numarul speciilor literare abordate si cel al sonetelor ȋn particular, nu cred acesta ca va tultura vreo muza literara.
………………………
« Limitele » nu par sa fie punctul dumneavoatra forte, dle Florin Radulescu, pentru simplul motiv cǎ ele nu trebuie ȋntotdeauna depasite, formulǎ ȋn care nu vǎ ȋncadrați. Cȃt despre numarul speciilor literare abordate si cel al sonetelor ȋn particular, nu cred acesta ca va tultura vreo muza literara.
Pe textul:
„Ea te va găsi" de Manolescu Gorun
0 suflu
Context