Rǎul moral şi rǎul fizic ȋn Evul Mediu
Ultima parte II.1. Fundamentele doctrinei morale scotiste Duns Scotus a consacrat independența voinței față de determinismul cauzelor naturale și a explicat de ce și cum finalitatea morală se
DEDolcu EmiliaRǎul moral şi rǎul fizic ȋn Evul Mediu
Prima parte Oamenii din Evul Mediu au suferit toate violențele și le-au comis pe toate. Le-au suferit pentru că au încălcat legea lui Dumnezeu și le-au comis în numele aceleiași legi. Evul Mediu a
DEDolcu EmiliaDespre bine şi rǎu ȋn basm şi ȋn romanul polițist
1. Lucrurile magice, întruchipări ale unor dorințe, temeri și nevoi reale Cu fiecare formă de artă, trecem de cealaltǎ parte a oglinzii. Dar odată ajunși acolo, lucrurile se desfășoară diferit de
DEDolcu EmiliaEste semnul lingvistic exclusiv arbitrar sau exclusiv motivat ?
Fiinţa limbii este în relaţiile dintre semnele care o constituie. Aceste relaţii definesc structura semnelor lingvistice şi funcţiile acestora. Modificarea sau dispariţia unui semn precum şi apariţia
DEDolcu EmiliaO posibilǎ abordare a cauzalitǎții sau Vorbirea nu este inocentǎ
Cele patru tipuri de cauze identificate de Aristotel şi preluate de fizica şi metafizica medievalǎ se rezumǎ la douǎ¹ ȋncepȃnd cu secolul al XVII-lea. Ȋn secolul al XVIII-le, cu David Hume,
DEDolcu EmiliaEfectul principiului indeterminǎrii la scarǎ macroscopicǎ
Principiul indeterminǎrii¹ al lui Heisenberg vizeazǎ nu atȃt o anumitǎ imprecizie ȋn determinarea unor valori, cȃt imposibilitatea, ȋnscrisǎ ȋn natura lucrurilor, de a determina aceste valori cu
DEDolcu EmiliaDespre limbajul animal şi limbajul uman
Tot ce fiinţează comunică ; este informat şi, la rândul său, informează. Adaptarea sau inadaptarea este răspunsul individului - animal, vegetal sau mineral - la comunicarea cu mediul. Limbajul ca
DEDolcu EmiliaDespre formă şi conţinut
Conceptul de schimbare lingvistică este abordat de Eugeniu Coşeriu din perspectiva obiectelor culturale, distincte de cele naturale, fapt ce ridică implicit dificila problemă a raportului dintre
DEDolcu EmiliaEste semnul lingvistic exclusiv arbitrar sau exclusiv motivat ?
A doua parte - continuare În ultimele două secole, studiul limbajului şi al limbilor umane a urmat un curs ascendent care a culminat cu recunoaşterea lingvisticii ca ştiintă autonomă. La această
DEDolcu EmiliaEste semnul lingvistic exclusiv arbitrar sau exclusiv motivat ?
Partea a doua - Continuare Prezentarea după arii geografice a cercetării semnului lingvistic în Epoca Luminilor nu are neapărat legătură cu direcţiile de cercetare. E doar un criteriu printre
DEDolcu EmiliaEste semnul lingvistic exclusiv arbitrar sau exclusiv motivat ?
Partea a doua - Continuare În Evul Mediu centrul de interes se deplasează de la categoriile pur lingvistice la cele logice. Acum se caută să se pună în evidenţă ceea ce depăşeşte specificul
DEDolcu EmiliaEste semnul lingvistic exclusiv arbitrar sau exclusiv motivat ?
A doua parte² Un prim reper major îl constituie dialogul Cratylos de Platon care este o punere în scenă a controversei privind potrivirea numelui cu natura lucrului pe care îl desemnează. Chemat
DEDolcu EmiliaEste semnul lingvistic exclusiv arbitrar sau exclusiv motivat ?
Prima parte Ideea caracterului arbitrar al semnului lingvistic circulă ca un adevăr ultim atât în articole de specialitate cât şi în manualele şcolare. Nu e de mirare că cei mai mulţi dintre noi
DEDolcu EmiliaOpera lui Eugeniu Coşeriu – un exemplu de gândire la obiect
Miriade de impresii deservesc o intuiţie şi sute de gânduri susţin un raţionament. Cu toate acestea, intuiţia fără un raţionament riguros rămâne obscură, iar raţionamentul fără o intuiţie care să îi
DEDolcu EmiliaPledoarie în favoarea « limitelor » facultăţii noastre de cunoaştere
Faptul că gândesc e o dovadă certă că exist, spune Descartes. Fără un conţinut al gândirii, şi deci fără o reprezentare a obiectului la care gândesc, gândirea nu este posibilă. Existenţa mea
DEDolcu EmiliaDespre identitate și alteritate
Partea a doua Pentru Aristotel, identitatea este oarecum sinonimă cu unitatea. El vorbește astfel de identitate numerică sau identitate generică după cum unitatea privește o singură ființă sau o
DEDolcu EmiliaImplicit despre Bine şi Rău
Înţelepciunea practică, în concepţia lui Aristotel¹, dar şi a lui Machiavelli, este o ştiinţă a acţiunii având ca principiu răul cel mai mic. Acest principiu, pe care ambii îl deduc din considerarea
DEDolcu EmiliaDespre identitate și alteritate
Prima parte Identitatea și alteritatea sunt ambele construite pe relația cu celălalt. Dar dacă în cazul alterității această relație este suportată, ea este asumată în cazul identității. În cele ce
DEDolcu EmiliaExperiența libertății și fenomenul dublei prezențe
A doua parte Înțelegerea libertătii de acţiune este departe de a fi unanimă. Pentru susținătorii determinismului, acțiunile noastre sunt fixate de cauze antecedente și doar ignorarea acestora ne
DEDolcu EmiliaDurata bergsoniană şi fenomenul dublei prezenţe
Prima parte Durata este fără îndoială ideea majoră a filozofiei bergsoniene şi, în filozofie în general, un concept inconturnabil, căci în ciuda celor spuse de Einstein în dezbaterea din
DEDolcu Emilia