Dacian Constantin
Verificat@dacian-constantin
Pe undeva pe la mijloc s-a diluat un pic, poate și datorită acelei referiri la Camus (mie îmi pare nepotrivită deoarece slăbește din tăria mesajului). Altfel, te simt aproape de o concizie și o furie și o detașare în același timp care - sunt sigură - îți vor prii.
Da, am revăzut acum: strofele cele două cu referire la Camus pot foarte bine să dispară și nu se pierde nimic.
Așa simt eu, Adrian.
Pe textul:
„copil" de adrian jigăranu
Ai scris un poem tare interesant.
Citisem zilele trecute, pe aici, ideea că o steluță înseamnă că acel text a plăcut unui cititor. Asta înseamnă și steluța mea: cum că mie mi-a plăcut și, de mai place cuiva, ai noroc :)
Glumesc.
E un soi de ironie aici care te prinde bine, Vi. Acul și bula nu dau nimic împreună decât un mare POC, dar ai scris cu încăpățânare și detașare fermecătoare despre o asociere aproape de fabulă:)
De aici, pe alocuri, trist.
Să știi că am remarcat tendința ta și vreau să știi că o încurajez prietenește, cum știu și eu. Adică, mai nou, Vi, tu ai curaj să le spui str8, adică oarecum și cumva în Gemini style :)
Îmi mai plăcură și simbolurile \"drumului spre casă\" și \"mă cred omul tău plin de lapți\" (eu aș fi zis \"mustind\" - dar eu sunt exagerată, deh!), \"bulele mele buzele mele\", etc.
Cred că aici ai lucrat fin. Cel puțin azi cred așa.
În altă ordine de idei, Gemenii n-au nici o șansă cu Scorpionii, crede-mă! :) Unde-i Vărsătorul? :P
prietenesc,
li
Pe textul:
„Acul și bula" de Marinescu Victor
intenționatele confuzii din acest text, rezultate din segmentarea versurilor. să explic:
- numai oamenii știu să se culce în șoaptă cu luna
sau
cu luna în inimă taci și ignori
?
sau
- mai degrabă săruți din trup gol
sau
gol iar am ajuns aici
?
sau
- uite cum îți cade mâna din trup în abis
sau
în abis numai oamenii știu să se culce
nu știu în ce măsură sunt intenționate aceste \"dedublări\", dar li s-a oprit mult asupra lor, încercând să plaseze virgule, după care ... n-a mai vrut. :)
Pe textul:
„A mestecând zăpadă" de Zareh Ara
atâta metaforizare, Răzvan?!
în hățișul ei
pierd ideea.
nu vrei să mi-o arăți limpede,
goală,
simplă,
vie?
Pe textul:
„Poezie S.F." de razvan rachieriu
de vedere
asupra văzului.
acesta este un blestem pentru ochi
pentru gât
și deci pentru un soi de amețire
dincolo de fire.
acest blestem e o declarație de dragoste.
amin.
Pe textul:
„ascultă-mă" de dorin cozan
Ioan, mulțumesc că ai avut ambiția să nu faci iar un offtopic.
Genu, nu mă pricep deloc la epigrame, dar am zâmbit. (când nici eu nu mă mai credeam în stare!)
Pe textul:
„embrion" de Dacian Constantin
incantata de analizele voastre, va multumesc si sper sa imi foloseasca pe viitor.
Camelia, prima ta vizita ma bucura.
Ionut, ăăăăă, deci acest text nu este lung, este inalt!
Ioan, o interpretare atenta care m-a bucurat si m-a zambit. Multumesc.
Horia, esti un pitoresc!
Andu, poemul 7 e CEL MAI original, dar cum nu are grad de comparatie (originalul), iti respect opinia.
prietenesc,
li
Pe textul:
„embrion" de Dacian Constantin
danmihut, am zambit.
alinadal, am ochii umezi.
(evident, nu in acelasi timp!)
li
Pe textul:
„brave cohones brave" de Dacian Constantin
eu vad asa:
vad ca daca ai reusit sa iti treci mainile PRIN Dumnezeu,
daca dumnezeu a reusit sa iti intre sub unghii,
deci IN TINE,
atunci inseamna ca acest \"il rog sa plece\"
nu trebuie inteles ca o alungare,
ca o gonire
sau ca o lepadare.
ci ca un fel de
Hai, Doamne, lasa-ma singur
sa-mi dumnezeiesc firea
dorul
singuratatea
sangele.
pentru ca asta se intampla,
Florian,
numai singur.
greseala pe care o faci tu in fata acestui poem
e ca nu il vezi ca pe un poem.
ci ca pe o ne-declaratie de credinta
religioasa.
ceea ce e putin.
Pe textul:
„lumină în jurul meu" de ștefan ciobanu
Recomandatcare mi-a văzut rochia fadă
și becurile din oase
și care, cu toate acestea,
n-a orbit.
Pe textul:
„rochia mea nu strălucește" de Dacian Constantin
Mai bine mai târziu decât mai devreme
pentru că, iată, cuvintele dospesc
și se crapă, undeva, pe la colțuri,
un miez de idee pe care mă bucur că o regăsesc
cu ocazia comentariului tău.
Mulțumesc.
li
Pe textul:
„cold water" de Dacian Constantin
o declarație de dragoste.
cine nu vede asta, nu o merită! :)
mulțumesc, Ioan, Andrei.
li
Pe textul:
„brave cohones brave" de Dacian Constantin
Cine nu știe jocul electronic cu bile (Ioan Peia, de pildă) primește recomandarea mea de a-l încerca. Se joacă pe Internet, cu mouse-ul. :)
Trycă, îți place așa cum îmi plăcu și mie. Să cred.
Andu, de acord și eu, dar lăsăm cu \"h\", ca nu toți știm ce și cum. (vezi Ioan Peia)
Ioan, mi se întâmplă des să am efectul ăsta, blocant. Dar nu intru în panică! :)
Îmi plăcu de voi! :)Mulțumesc.
li
Pe textul:
„brave cohones brave" de Dacian Constantin
liber curat foarte curat și limpede
aproape hărțuitor de vizibil aici s-a scris
așa că de ce tocmai eu
să mai zic ceva?
Pe textul:
„Puls #4" de Andrei Dobrowensky
Mulțumesc pentru comentariu, timp, tastă, privire, lecuire și aplecare neîntrebătoare!
li
Pe textul:
„antiseptic" de Dacian Constantin
Aș renunța la acest \"la\" din \"privește la lumea din interior\".
Altfel, aș vrea să atrag atenția asupra unui autor pe care mă bucur că l-am redescoperit și care nu știu pe unde este.
Aș avea nevoie de el pentru că nu se ia decât după sine și asta se vede limpede. Probabil că omul muncește, așa cum scrie la biografie, cu altele din viață, nu numai cu litera.
Aici însă am găsit inscripții lucrate fin, în detaliu și fără teamă. \"Sufletul la liziera\" căzând ca o noapte peste trup, și acela, format din două trupuri, unul într-altul.
Cred în ceea ce acest autor a arătat aici și sper să îl conving să mai posteze. Pentru naturalețe, pentru că nu caută un senzațional secremut, pentru că e limpede și curge, dinspre sine, într-o formulă ferită de vreme. Așa cred.
Pe textul:
„Inscripții V" de Andrei Dobrowensky
Mulțumesc pentru comentarii și păreri.
Dar, mai ales, pentru încredere.
li
Pe textul:
„antiseptic" de Dacian Constantin
Nu te speria însă dintr-atât. Se poate și mai
rău! :)
Crede-mă!
prietenesc,
li
Pe textul:
„oberlicht" de Dacian Constantin
trebuie ori să fii profesor, ori să fii în juriu!
Pe textul:
„oberlicht" de Dacian Constantin
