A mestecând zăpadă

Adevăr grăiești fiule. De aceea am și revenit asupra acestui text. Reprezintă ceva special pentru mine. Cred că nu merita să moară pe la mine prin computer așa că l-am reînviat. Amintirile frumoase trebuiesc reînviate mereu.

Kopilotule, tu eshti mai shmeker dekat permite legea, fie ea de la noi sau de peste ocean sau de oriunde. Amintirile frumoase trebuiesc reinviate mereu zici? Pai inseamna ca astea (amintirile frumoase adicatelea) mor mereu ca sa trebuiasca sa le reinvii mereu, ceeace e nashpa rau de tot, mai ceva ca un perpetuum mobile, o munca mai grea decat cea a lui Sisif. Poemul asta sunt sigur ca l-am mai citit de la tine, si acum ca si atunci ma supara \"carnatul\" de cuvinte. Cand citesti parca-ti da cineva cu barosul in cap, sa-ti intre bine ideile poetului Zareh Ara-n cap, sa treaca dincolo de meninge, nu cumva sa se impotmoleasca pe acolo. Iar \"iubito\" din final suna ca un solo de trompeta la un bis de Norah Jones.
Te mai astept, cu atat mai mult cu cat vad ca ii placi lui Tosa care-ti zice \"aventurierule\" iar tu il numesti \"fiule\". Pai ce fel de tata esti tu mai Zareh? Vezi ca astia micii au nevoie de unele-altele...
Bobadil.

discret, melancolic, cam fara indrazneala insa se arata a fi subiectul poetic al lui zareh ara in acest cintec, cu un ritm bun, dar cu lexic saracacios si, intre noi fie vorba, cam calp.

bre bobadile, cred că înțeleseși ideea, mai ales că ai mai citit odată textul în trecut după cum zici.

dar ce ai cu solo-urile de trompetă asta nu înțeleg... mai ales că la bisuri iese mai mereu \"nebuneală\" din cauză euforică, desigur. Și fără balade... asta orice bisat o știe.

despre cârnați... asta nea anton cunoaște mai bine decât mine. Și chiar dacă el e responsabilul cu aprovizionarea ce să fac eu dacă pe aici așa ninge cu cârnați? Bine că ninge și bine că avem cârnați zic eu.

eu te mai aștept că ma place fiul meu de suflet Toșa și tu din când în când. Așa că îți mulțămesc pentru vizită.

kop

Bogdan, promit că până data viitoare îmi voi îmbogăți lexicul și nici n-am să mă mai ascund carp așa cum spui în umbra măștilor sărăcăcioase.

dacă ți se pare cam prozaic nu-i nimic așa mă scriu eu. Mie îmi place. Mai avem nevoie și de iarbă vorba aia.

Toate bune!
kop

nu mi se pare prozaic, imi aminteam de proza ta, unde chiar te stii...

calp... uite deja mi-am mai imbogățit lexicul cu încă un cuvânt! Tre să scriu ceva cu calpu ăsta să nu-l mai încurc sau să-l uit.

Umorul ne mai înveselește ridurile bogdane... Unde am ajunge fără el?

Mulțumesc pentru citirea prozelor. Alea sunt mai importante pt mine într-adevăr.

Cade dureros mâna din trup, de ce nu pe trup, lin...? Poate că știu și alte creatori să se culce în șoaptă cu luna. Ai întrebat inorogii? Inimii de ce nu-i alunecă mâna pe foaie? Pui accente dureroase după fiecare fragment care mai cade, e bine că în final ninge, cu fiecare literă ninge, nu doar cu A. Un anotimp de liniște se-așterne. O zi fericită.

mariana... mâna nu cade \"pe trup\" fiindcă ea ajunge în abis pe foaia de scris... ups... fără dorință de rimă dar cam așa e.

pe inorogi încă nu i-am întrebat. Curios sau nu încă nu i-am descoperit. cred că se ascund de mine din motive care îmi scapă. Ar fi o bucurie totuși să o așez pe A alături de ei. Timpul îmi va răspunde dacă am reușit.

îți urez o după-amiază și mai fericită.

kop

intenționatele confuzii din acest text, rezultate din segmentarea versurilor. să explic:

- numai oamenii știu să se culce în șoaptă cu luna
sau
cu luna în inimă taci și ignori

?

sau

- mai degrabă săruți din trup gol
sau
gol iar am ajuns aici

?

sau

- uite cum îți cade mâna din trup în abis
sau
în abis numai oamenii știu să se culce

nu știu în ce măsură sunt intenționate aceste \"dedublări\", dar li s-a oprit mult asupra lor, încercând să plaseze virgule, după care ... n-a mai vrut. :)

Foarte bine că n-a mai vrut. Virgulele nu pot cresta o cădere în A.

Îmi place ochiul tău.

Respect. :)
kop