Claudiu Tosa

f nais. m-as muta oricand acolo ( de fapt eu am cam fost mutat o groaza pe acolo ) dar roxana, imi place ce-ai zis cu acceptarea si cu kilometri, cu certurile si tresaririle. vezi, eu stiu ceva neamuri de balauri cu sapte capete de sex feminin care sunt addicted to control si sigur nu te-ar crede. dar e misto totusi c-o zici si cum o zici ( simple ).
cateodata imi spun ca cea mai fiabila si avantajoasa relatie pentru o femeie ( sau pentru unele din ele ) e cea cu telecomanda teve-ului :))

sunt pline poeziile de gari si toate zici ca-s cantate de vasile seicaru.

cred ca fara gari prima strofa ar arata chiar foarte bine.
strofa a doua nu-mi place. pe baza primei ai putea reface.

mi-ar placea totusi sa existe diferente de culoare intre numele autorului si continutul textului. asa e doar un bold pe numele autorului, iar albastrul pt continut iti cam omoara ochii. asa mi se pare la prima vedere.

e misto cum ai pus vizionarile si cum ai mutat textele aceluiasi autor mi se pare o idee buna.

ai ratat finalul, fa-i ceva!!!

pacat de restul pentru ca ai scris ceva foarte frumos.
nu iau nici o bucatica s-o analizez pentru ca totul sta bine asa cum e, legat adica.

e frumoasa. desi de-a lungul celor 2 ani unii ar spune ca mi-am pierdut din clar viziune (e o parere trecatoare) marturisesc ca am devenit un pic mai sensibil sau, mai degraba, mereu am fost, insa la un nivel "mai latent". poemele inchinate la propriu singuratatii, linistii, si altor stari de fapt de obicei sunt sortite esecului pentru ca-n genere, clasicii le-au executat foarte bine, iar orice reluare a lor pare mai degraba o pierdere de timp. poemul tau mi s-a parut bun pentru ca nu incearca sa spun mai mult decat se poate spune, fara sa inzorzoneze atmosfera cu detalii si imagini inutile. nu sunt sigur daca ar trebui pastrat acel "foarte usor", asta insa o sa-ti dai tu singura seama mai tarziu.

cred ca e genul ala de poem al tau care se leaga de la un cap la altul desi - in functie de cititor - parerile ar putea fi impartite in ceea ce priveste versurile cu \'se uita...\'/\'ma uitam\' pen ca ar zice ori vreun x ori vreun y ca-s cam copilaroase. dar poate ca odata cu primavara suntem cu totii cam copilarosi si ne dam seama de asta mai greu.

in rest iti las iubitul sa alerge olimpic din pagina in pagina si pe tine de pe o etajera pe alta a sangelui. sa-mi spui ce vezi cand ajungi la ultima.

foarte tare imaginea din final. foarte foarte.
\"perche\" mi se pare in plus. am fost pe punctul de-a da o stea. m-a oprit un pic aerul neconvingator din strofa cu perche as fi vrut sa fie putin diferita, putin altfel. oricum frumos.

si eu va urez tot ce-au spus ceilalti ridicat la puterea zece :)

asa cum remarca si clau ai cateva texte interesante.e un fel de neomodernism in textul asta.mi-au placut amperii aia in loc de suflet.
tare curios sunt ce va urma dupa textul asta, pare mai transparent decat restul.
astept astept.

Lucian, uita-te la concluzia comentariului meu, \"parere\" - e o parere.Daca mai vrei una - pe care am mai zis-o ieri cuiva, e ca Eminescu a fost, si cine crede ca mai poate scrie ca el s-a nascut cu doua secole mai tarziu ( asta zice cineva de aici de pe site, lucru cu care sunt de acord - fiind vorba de scrierea *simpla* ).

Textul l-am citit de mai multe ori, si nu sunt genul care sa o ia cu analiza inainte - a fost pe plan secund, de scris da am scris-o ca prim aspect.Nu ma intereseaza cat de trist sau fericit este cel care scrie, pe mine ma intereseaza textul ca idee de nou, stil bine definit, transparenta a ideilor, convexitate a autenticitatii care trebuie sa creasca din inceput pana-n sfarsit in viziunea mea, lirism neimprumutat de la alti autori, si nu-n ultimul rand ideea pe care o transmite.Receptez starea autorului, dar nu vreau sa o comentez.A spune cuiva care scrie trist \"of tare trist mai esti\" e ca si cum in afara de parul cu care-si da singur-n cap sa mai vin sa-l demoralizez si eu sau sa-l intristez.Nu am nici un interes sa fac asta.

Spui ca uneori citirea unui text nu te poate face sa-l intelegi ? Te referi la starea mentala a autorului sau la inima care s-a pus in scriere ? Tine minte ca un cititor nu este dator sa detina cunostinte de ordin psihologic pentru a ghici \"ce o fi vrut sa zica aici\".Sunt multi cititori care pleaca cand dau de genul de \"pasareasca\".Poate in cazuri in care abunda neologismele, sau altul ( un exemplu simplu ar fi Nichita Stanescu a carui texte nu le recepteaza prea bine toata lumea ).Eu daca nu inteleg ceva spun, daca tu consideri ca probabil nu am competenta necesara de a analiza textul in ciuda posibilei intamplari de a nu fi trecut prin ce trece autorul ( ca stare ) te rog sa lasi asta la latitudinea unei pareri si nu la ceva general.Eu cred ca valoarea unui text se stabileste prin forma, limbaj, ideea pe care o transmite, radacina proprie a lirismului si-a metaforelor, starea pe care o da cititorului, etc.
Tu zici ca textul de mai sus este trist si frumos prin versurile simple, adica caracterizezi doar prin starea transmisa poemul; fiecare apreciaza asa cum crede de cuviinta.

In ceea ce priveste desfacerea pe versuri sau strofe sau expresii o fac pentru a putea da un sfat autorului - daca esti convins ca e o judecata neindreptatita te-as ruga sa cauti un argument mult mai bun decat \"eu cred ca o citire a unui text nu poate sa-ti spuna nimic despre acel text\", \"Mie-mi place chiar daca are versuri usoare ( gen telenovela)\".
Mie imi place sa incurajez pe cel care scrie sa se detaseze de expresiile cotidiene, sa nu se lase purtat de \"ordinea rimei\" si nu-n ultimul rand sa incerce sa nu imite pe vreun consacrat.Si daca nu ii spun atunci cand e trist ca ii inteleg tristetea, de asemenea nu imi place sa profit de putinul care ma incanta zicand \"totusi mi-a placut intreg poemul\", eu arat ce parte cred ca-i buna, si ce parte cred ca nu e potrivita.



Gabriela, eu nu-s poet si de spus unde gresesti nu iti pot spune tot pentru ca toti gresim, dar daca langa poezie scrie
\"Esti recunosc ca: Tosa Claudiu
* Ce crezi despre acest text\" - imi spun si eu o parere care sper sa ajute.Fiecare din noi poate face acest lucru.
Doar de asta suntem comunitate, sa fim impreuna si sa ne sfatuim, mai rau mai bine, nu-i bai, totul se invata :)

clau

primele 2 versuri m-au facut sa ma gandesc la o romanca si un verisor de-al lui Drogba de la Chelsea care s-au cunoscut pe net si momentan sunt in tratative.

e o poezie foarte frumoasa si foarte reusita. curge foarte natural iar insiruirea de imagini pare fireasca, fara a fi fortata in vreun fel. cuibaritul intre genunchi aici are mai mult un iz erotic decat romantic insa asta nu e ceva nasol. mie ultima strofa mi s-a parut cea mai expresiva. versul cu 'iarna se face dragoste cel mai frumos' are putea parea un pic feminist, insa aceasta e o poezie de dragoste care mizeaza pe sinceritate si naturalete si care nu-si propune sa socheze sau sa sara-n evidenta prin fel si fel de imagini imposibile sau trase de par. titlul mi se pare foarte inspirat.

prima bucata si ultima mi-au placut foarte mult. aceasta atmosfera hipnotizanta si usor mistica mi-a lipsit foarte mult si ma bucur foarte mult ca-ti pot regasi aici textele. ai creat un mic film suprarealist foarte concis si in acelasi timp incarcat de emotie. si sunt sigur, absolut sigur, ca iti pot iesi imagini mult mai tari de atat.

ah daca ma crezi, fix la faza cu venise de la munca ma tot uit de cand l-am scris dar sunt prea entuziasmat de ce-a iesit pan la urma ca sa schimb. ma bucur c-ai sesizat si ma bucura si exemplele pe care le-ai dat si mai ales c-ai vorbit de manipularea aia la modul ala, sa zic tehnic.
adica e misto cand dai de cineva cu cunostinte.
eu cred in ideea dezastrelor cotidiene.

in ceea ce priveste leo nu e vorba ca el n-ar fi inteles, ca a inteles, dar cum eu evit sa vorbesc cu peretii ( tanasescu ) m-am gandit sa-mi imaginez ca leo este parintele meu personal si sa ma spovedesc sa-i spun of-ul fiintei mele de astazi si sa-i si multumesc pentru comentariul in care este 100% pe idee.

prea multe elemente si influente stanesciene pe la tine.
\"apărută din orice alt fel de existență
decât dorul.\"

chestia \"cu orice alt fel de ... decat ...\" am intalnit-o la stanescu des.
pe urma, nu doar ideea de catedrala, dar si felul in care te folosesti de ea.

pe urma caii, si ultima strofa integrala.

este un text bun, dar e stanescian. de fapt problema nu este ca-i stanescian, ci ca este asa 100%, nu are nimic nou din partea autorului.

buna. primele 2 versuri rimeaza si suna nasol. in special daca pui accentul pe \"ini-!ma!\" suna chiar a manea.

pe urma ma intreb de ce mai mult feeling si nu mai mult sentiment. nu cred ca-i genul de caz in care un englezism sa substituie cu brio un cuvant romanesc.

poate singura chestie care suna bine din poezia ta este \"aveam genunchii juliți
mi-ai pansat cu grijă săruturi legate cu fundițe din șireturi sângerii;\". desi se bazeaza pe efect/cauza - julit/pansat totusi e o imagine misto.

la ultima strofa incerc sa ma gandesc ca la descrierea unei respirari, a unui oftat, sau altceva. ok, hai sa-i zic sentiment. as schimba #bătăi ritmate# cu \"se lovesc regulat\", pen ca sincer batai ritmate suna ca naiba.
in ciuda stangaciilor existente se poate spune ca reusesti sa descrii ceva in aceasta ultima strofa, insa nu vad rostul descrierii respective pen ca nu o pot lega de restul poemului de dinainte; sunt ca mitraliera si baba. mai ales c-ai amestecat la greu timpurile. deci un alt minus ar fi schimbarea timpului.
prima strofa - prezent,
strofa doi - primele doua versuri trecut, ultimul vers e la viitor.
ultima strofa - primele 3 versuri sunt la prezent si fix cand am senzatia ca citesc o idee clara iar schimbi timpul si ma bagi in ceata. tie ori iti lipseste concentrarea, ori te grabesti cand scrii, ori esti foarte indragostita si ai impresia ca orice simt tu corazon y cuerpo revolutioneaza lumea ( stai linistita toti simtim asta ) si te grabesti sa scrii. bine, mai sunt destule variante, cert e insa ca poezia ta seamana cu urma imprastiata, neclara si lipicioasa a unui ou aruncat intr-un geam. sper ca nu mai e nevoie sa spun ca-n ciuda parerii mele stricte ce-ti vizeaza creatia eu iti respect sentimentele.

am citit azi 4 poeme cu carii. ce-aveti fratilor cu ele ? urati stomatologii?
:)
poezia ta e frumoasa la inceput, pe urma devii prea explicativa. ce-i drept, la prima vedere ai si o deficienta in ceea ce priveste explicarea lucrurilor simple.

de exemplu inceputul il poti scrie mai usor asa:

îmi rotesc părul pe deget ca și cum ar fi un disc
de telefon vechi

si se intelege acelasi lucru.

intradevar e ceva \'nou\', in contextul in care nu l-am citit prea mult pe florin insa de ajuns cat sa simt o mica schimbare.mie imi place schimbarea, se poate si mai bine dar toate au un inceput.
:)

In seara asta am mai dat peste un text asemanator cu al tau.Prima jumatate a strofei arata ca o declaratie de dragoste dupa parerea mea, nu ca o poezie.

\"Am cautat mereu cu privirea
linia unde rasaritul
face orizontul sa cada
si te-am gasit totdeauna acolo urmarind
steaua pe care
am vazut-o amandoi
seara de vara ce a trecut;\"

Probabil ai vrut sa invoci starea de nostalgie dar mie versurile astea nu imi spun nimic deosebit.
Imi aduc aminte de desenele animate pe care le vedeam cand era mic unde \"fata si baiatul\" erau impreuna pe faleza privind o stea, si dupa ani si ani se trezeau singuri in doua capete de lume diferite privind-o din nou.Ca idee e buna, ca exprimare e prea obisnuita.

Legat de cocostarci o fi asta un obicei asiatic, dar dupa mine e nepotrivit in poezie in ciuda faptului ca nu e prea cunoscut, ori poezia ta debuteaza cu dorinta \"cunoscuta\"/cotidiana a nostalgiei fata de imaginea pe care am descris-o anterior si termina strofa cu ceva mai putin \"cunoscut\".Apreciez gradul tau de cultura in ceea ce priveste cunoasterea obiceiurilor popoarelor orientale dar nu toti au preocupari asemenatoare cu ale tale si cititorul nu este obligat sa rasfoiasca carti pentru a-si insusi semnificatia simbolului tau care e ilustrat prea simplu pentru a semana cu un simbol.
Pun pariu ca nici unul din cititori nu a avut macar habar despre aceasta semnificatie pana sa o zici tu.De obicei asemenea simboluri apar in epopee ( exemplul cel mai bun: Epopeea lui Ghilgames ).

\"Vara e aceeasi rama careia i-ai furat
legea gravitatiei\" - asta este imaginea care mi-a placut din textul tau.Mai departe eu zic ca ai cam lungit ideea cu pescuitul si cu exploratorii.

\"desi imi apartii mai presus de rasarit si apus\" - ti-as sugera sa incerci evitarea expresiilor de gen \"imi apartii\", \"esti a mea\", \"ai fost a mea\", etc.Sau daca tii neaparat sa le folosesti ar avea nevoie de ceva mai mult decat plictisitorul \"rasarit si apus\" care apare intr-o gramada de texte.Expresiile enuntate, libere sau asociate la randul lor cu ceva la fel de banal cum e \"apus si rasarit\" scad din fluiditatea textului.Simbolul de apus si rasarit in contextul poeziei tale nu mi se pare bun.E prea des folosit in poezie in general.

Eu am impresia ca ai lucrat prea mult ca parte estetica, lasa versul sa curga si lasa imaginile puternice sa apara instinctual, nu te preocupa de ingrijirarea lor separata prin gandire prea multa.

Finalul nu-mi place.Sesizez dorinta ta de a face o legatura intre inceput-sfarsit \"orizont\"/\"inot\", dar ideile poemului sunt prea subiective si lipsite de nuanta.
Parerea mea e ca mai ai de lucrat la el.

Cu prietenie,

clau

pai asculti muzica buna dar cam prea personal textul. izul rebel se caracterizeaza nu prin persoana a treia ei/ele curgand siroaie, vorbeste mai mult despre tine decat despre ei. prea multe randuri filosofarde banale, si pun pariu ca se poate mai bine, scapa de boala asta de a vorbi despre ei, nu duce la nimic bun