aglomerație

steag alb. mi-a placut poemul, desi prima strofa cam horror e salvata de ultimul ei vers:ca nsite impulsuri electrice. mai remarc: tu vii si completezi castanii,chestia cu exfolierea e inteligenta,e greu de vazut mai departe de noiembrie,ramai in esenta trotuarelor. poate la ultima strofa mai revii \"spre munca, de munca\", aici repetitia nu cade prea bine. tabu:diacritice.
mcm

pentru faza cu vrabiile te-as lua la o bere. o plimbare pe trotuare, o lumina placida de toamna. totul in mintea ta, tocita de cotidian.

o singura problema- contemplezi. nu e mai bine contempli?

scrii mai dezinvolt aici. dacă s-ar putea modifica acel \"cu_copaci\" pt a evita alaturarea de sunete discordante ar fi foarte ok textul. repetițiile care țin de realitate din strofa 2 nu sustrag atenția cititorului și sunt chiar binevenite din punctul meu de vedere. ultima strofă, versul 2 \"a\" parcă face un nod în retină; era suficient să scrii \"munca lumii reale\" desigur dacă n-ai vrut să zici \"muncă a lumii reale\". pe lîngă realism și momentele rupte din cotidian păstrezi limbajul artistic și asta dizolvă învelișul rigid. nu știu cum alții o văd dar mie mi se pare bună poezia, mi-a plăcut.

carmen, un steag alb mare chiar.
la ultima strofa am pus o virgula si diacritice la ce mai era, ma gandesc ca fara ele se citea un pic aiurea tocmai de aia mie mi se parea ok repetitia. ma bucur c-ai trecut si ca ti-ai lasat parerea + cateva sfaturi, o sa ma mai gandesc la repetitiile alea, momentan eu le citesc bine.

mihai, am incercat sa nu ma gandesc la stiluri, de cand cu brei asta, cu polemicile si tot ce vuieste pe net despre stiluri curente curenti vanturi uragani literari mi s-a facut rau si-am scris fara sa ma mai gandesc la nimic.
hei, cred ca-i de la epitete faza cu carta, sper sa nu fie grav insa. mersi gugu

leo pai s-o pastrezi la rece c-o sa vin eu mi-ar place sa sharuim sa stii.

rina, am pus, asa cum ii spuneam si lui carmen ceva virgule si diacritice, a-ul ala despre care spui ar trebui sa ramana acolo de aia am pus o virgula inainte.
\"cu_copaci\" o sa incerc sa remediez cumva mersi pentru semnalare.
ma bucura ultima ta afirmatie in special pentru degajarea cu care ai vazut. te mai astept

hm, ai tandrețe aici. și ritm preponderent molcom (alt cuvânt nu îmi vine acum), fără a blegi însă discursul. o echilibristică aproape tăcută între urban, realism, imaginar și puseuri nervoase.
votez și eu pentru contempli...

...de tempo, constant, calm, contrastand cu senzatia de puls galopat resimtit ca aproape o autosufocare lucida in multe dintre poemele tale, aici un fel de desprindere ca si cum ai sta undeva deoparte si ai comenta cu nonsalanta o scena in care esti totusi implicat.
Un poem bun in care, pentru mine, am modificat putin spre final, eliminand referirea in clar la o ea \"acolo tipo, gagico, închipuito\" si am reformulat cam asa:

\"rămâi acolo în esența trotuarelor
pe buzele care tac în drumul lumii reale
făcută din locuri de muncă
în care eu încă nu lucrez
pentru că tocesc la licență
anul ăsta
și am destul timp să mă gandesc așa
la tine uneori\"

Elsa

da, faza cu vrabiile e chiar misto!

cum, necum în viața ta să nu-i mai spui \"gagică\", după care s-o lași cu buzele umflate pe banca aia de vizavi de Primăria capitalei, motivând că tocești licențe nu trotuare sau/și pingelele pantofilor.

oricâtă înțelegere ai tu pentru gardienii publici, să știi că nu sunt în stare, sărmanii, să decidă dacă ai scris un poem bun, ori unul... neelaborat.

\"în esența trotuarelor\" aud cuvintele ce fac trotuarul...iată un poem închinat \"lumii reale făcută din locuri de muncă\"...impresionant!...

Minus
- \"ca la niște...\"
- \"cu copaci\" (cuco)
Am remarcat a doua jumătate a poemului, începînd de la strofa a patra.

Revin. E corect \"contemplezi\"? sau \"contempli\"?

mada, e \"contempli\". si combinatia enumerata de tine cred ca este cea corecta cu privire la ceea ce se imbina in text. sper ca nu prea molcom oricum :)

ela da, e un fel de privire de undeva de mai departe, si ma tot apropii. la final am rezervele mele depinde acum si de intonatia cu care citesti finalul si de pauze, mie-mi place asa cum arata. sau cel putin, e o chestie caracteristica la mine asimetrie, daca-l schimb devine previzibil cumva. multumesc

florin, mersi.

adrian, foarte tare comentariul tau :) si cred ca ai dreptate sunt ceva scapari, si se pot face cateva reformulari in acelasi timp, sa vad.

ioana, nu chiar acelei lumi, apare si lumea pe undeva dar nu neaparat lumii.

liviu, am refacut \"cu copaci\", si \"contemplezi\".

referitor la \"ca la niste\" nu stiu sa zic deocamdata il las asa nu am nici o idee. multumesc pentru vizita ma bucur ca ai trecut.

O poezie puțin altfel față de ce am citit pînă acum scris de dvs. Poate de aceea găsesc oarecum străine apelativele \"tipo, gagico, închipuito\" din penultima strofă. La fel și cu repetiția \"muncii\", a \"lumii reale\". Mi se par un fel de semnătură a unui stil, forțat și căutat introdusă în text. Pentru mine, poemul curge frumos, se împiedică aici și își revine în final.

a break too

sure. unde ne vedem ca sa facem schimb de break-uri ?

io zic undeva pe la mijloc, vreo poiană ceva. Poți chiar să scrii un poem cu detalii, ora și locul.

tu vii si faci sa se intample cateva lucruri minore, organice nichitisme, eu invat la licenta si nu ma duc la munca, ce sa zic.vrabiile si zaharia stancu care tre sa ma decapoteze.
sau nu

alina, poemul cum sa fie, de dragoste, de razbunare, de impacare, descriptiv, sau de rivengi ?

mihai sa spui ca zaharia stancu si mai ales vrabiile tre sa te \"decapoteze\" pe tine aici in subsolul textului meu, mi se pare o afirmatie cu caracter zoofil.