Alina Manole

Un poem căruia îi remarc forța cu care e scris, dar și o anume nesiguranță. Cred că nu e nevoie de ghilimele.

Lasă-mi un semn la cenaclul_virtualia@yahoo.com.

Frumos. Mi-a plăcut \"Pădure verde / Mesteacănul nostalgic /Renunță și el\".
Lasă un semn la cenaclul_virtualia@yahoo.com.

Bogdan, îmi place ce ai scris. E textul tău, după un desen grafic și un alt text. :)

Șerban, pasărea nu s-a mai întors niciodată.

Cu mulțumiri pentru cuvintele voastre aici, la un poem decolorat de vreme.

Îți mulțumesc pentru aducerea aminte a unui timp limită. Mai multe de spus?
Te învităm la Virtualia 5.

E găselniță sau necesită complexitate, nu simplism, ce ai vrut să redai și ce a ieșit. Aș fi conturat altfel ideea, nu printr-o cacofonie chiar din titlu.

\"Mămică coase-mi\"? Citește textul cu glas tare, apoi corectează.

Mi-au plăcut în special imaginile din finalul poemului. Nu știu cum este apusul la San Onofre, dar mi-am închipuit că este ca aici:



Ca pe o tăcere.

Felicitări tuturor care ați făcut ca acest eveniment să se întâmple atunci, la Chișinău și acum, pe site!

Doar câteva amănunte. \'Albituri\' corect este \'alghituri\'. :)) Prin magazine, căutarea a fost \'utilă și plăcută\', la fel și drumul nu mai știu câți km pe strada București, prin praf și vânt, și pe jos, până la... Luna. Lansarea a fost o reușită și poate era și mai bine dacă Silvia nu refuza să recite din poemele sale. Sperăm să o auzim la următoarea lansare și o așteptăm la Iași, în Virtualia din mai.

Și, pentru că Mihai Leoveanu ar spune că am scris prea arid, prea oficial despre un eveniment și de suflet al poeziștilor, aș completa spunând că o parte din gândurile mele au rămas între marea (sau lacul) Ghidighici (e corect spus? :), băutura aceea de la Luna, pe care nu am reușit decât să o gust și i-am uitat numele, jucăriile cu care ne-am filmat, la Unic, \"câta stadionul\" de la Flowers, drumul spre Luna pe lângă toate ambasadele lumii :), supa cu cuburi de gheață (meniu inventat de Maria special pentru mine :)), întâlnirea din real cu poeziștii, apoi discuțiile până târziu de la Luna, doamna Angela, Sanda, Ion, George, Mihai Cucereavii care îmi turna șampanie și eu schimbam paharele ca să nu îi spun că nu pot să beau deloc, tânărul Hose, tânărul din poza lui Hose și tânărul Mihai, desigur bomboanele Bucuria și o fâșie no man\'s land pe care n-am reușit niciodată să o zăresc și poate că e mai bine așa.

Las un semn aici, pentru că nu mai am nici o cretă în buzunare, \"pentru un copac, o casă, un soare\".

Ai reușit să redai un frumos poem de aprilie. Într-adevăr, \"de aici nu mai iese nimeni neînflorit\". Mi-a plăcut mult.

Am remarcat poemul tău așa cum remarci o zi limpede, doar pentru o clipă, dar îți amintești de ea în nopțile întunecate. Mai mult n-aș spune aici, prefer, vorba ta, \"să tac\".
Reușit versul: \"mă dau cu alb de lună\".

Poemul tău mi-a amintit de un film, Snow Walker. Frumos și puțin trist, la fel ca poemul tău. Liniște, alb, o fărâmă de optimism și un zâmbet.

Gelu, primit gândul și vestea bună de la tine și mă bucură prezența ta aici.

Florin, mă urcam în cireșul amar și cireșele erau ciugulite pe jumătate de vrăbii, dar știam că sunt aceleași vrăbii care îi povesteau mamei tot ce făceam noi. Ca acum.

Bogdan, nu te înșeli, planurile de care vorbești tu există. Eu aș spune mai degrabă înțelepțire decât resemnare. E un alt mod de a privi, mai optimist :), prin aceiași ochelari fumurii, în rame ovale.

Mihaela, ești un fin observator al detaliilor. Poate e o coincidență cu numărul versurilor, deși... nu există coincidențe, ar spune cineva. E ciudat cât de mult ne leagă numărul unsprezece. Și tu știi prea bine.

Vă mulțumesc pentru aprecieri și cuvintele voastre atât de frumoase și apropiate sufletului meu.

E chiar reușită grafica, un fel de alunecare a gândului printr-un iluzoriu canal lacrimal. Textul cu câteva prețiozități, dar nu e rău.
Te voi mai citi.

Fotografia cred că este prea mare. În text, mici detalii care trebuie lucrate. Altfel, un poem reușit.

Felicitări pentru noul nivel pe care îl meriți din plin!

Apreciez poemul în sfera lui, din interior spre exterior, am senzația unui déja-vu, parcă am mai simțit cândva fiecare vers sau poate e doar o părere, un gând, la fel de subiectiv ca și al tău despre noaptea șeherezadei fără poveste, atmosfera de abur, de contur pe care ai reușit să o creionezi prin tot ce ai scris aici. Am remarcat a doua strofă și finalul poemului.

Mă bucur să citesc despre aceste evenimente importante pentru site-ul poezie.ro.

Lansarea volumului \"Niciodată pe nume\" a fost o reușită. Am mai participat la lansări de carte, însă atmosfera din Biblioteca \"Onisifor Ghibu\" a fost specială. Îmi pare rău că nu am reușit să particip și sâmbătă, la Teatrul Satiricus, la lansarea volumului de epigrame, al lui Ion Diviza.

Felicitări vouă și tuturor celor care au făcut ca aceste lucruri să se întâmple!

Găsesc aici un colaj de primăvară, de zece april, asa cum îmi imaginam eu că va fi ziua de ziua Lebragiei: ceva din dezinvoltura pe care am întâlnit-o doar la ea, din adâncul privirii și din zâmbetul pe care a știut să mi-l ofere atunci când pierdeam nuanțele printre degete.

Apreciez mult ce ați scris voi aici, știu că înseamnă ore și zile de muncă, de adunat materiale, de scris versuri pentru un autor, un virtual, un contur de cuvinte, pe care poate că mulți dintre voi nu l-ați întâlnit și nu îl veți întâlni niciodată. Doar simțiți că este un om deosebit.

La mulți ani, Gabi! mult succes pe drumul deschis de Poezie.

Se întâmplă ca azi să fie dublă sărbătoare pentru mine, ziua de naștere a prietenei mele și a mamei mele.

Știi că nu am găsit nici un remediu pentru urmele lăsate de cireșele amare. Știi tu?
Mulțumesc pentru gândul tău aici. Cu drag.

O imagine deosebită, suprapunere peste pașii pe un nisip pe care poetul scrie mereu unda poeziei. Ascult poemul acesta și îmi pare că aud valurile, dincolo de vers, cu invitația de a-l asculta recitat de tine, în Virtualia 5, din luna mai.
Cu mulțumiri.