Poezie
Ordinea fireasca a lucrurilor
1 min lectură·
Mediu
E ordine la mine in suflet.
Toate sunt aranjate frumos
pe rafturi mai vechi
din lemn
ori din fier sau ceara.
Pe raftul din lemn, cel de sus,
tin prima papusa si iepurasul,
raft ludic si alb, in lumina.
Pe raftul din fier, cel de jos,
am asezat cutia cu scrisori,
albumul foto
si lantul cu chei,
sa-mi fie aproape
de portile sapate-n suflet.
Pe rafturile de ceara, cele din mijloc,
am asezat nume,
in ordine alfabetica.
Nume de foc,
ce topesc rafturi
si picura-n adanc
stalactite;
nume de piatra,
ce-mi daltuiesc in ceara
ochi sau priviri,
buze sau soapte,
si maini
cu degete lungi,
s-aud Sonata Lunii.
Urmeaza nume cu care
poti bate linistit in poarta soarelui,
apoi nume pe umarul carora
sa-ti pleci sufletul
sau nume pe care le iei de mana
si mergi mai departe.
Sunt prea inalta
pentru raftul de jos
si prea scunda pentru copilarie.
Ajung numai bine la raft
sa-ti aleg un nume
potrivit.
Fii
numele meu.
055.406
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alina Manole
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 163
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Alina Manole. “Ordinea fireasca a lucrurilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-manole/poezie/19482/ordinea-fireasca-a-lucrurilorComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MD
MDMaria Dragut✓
E faina, si cel mai bine e ca nu e trista, nu stiu de ce,ma deprima poeziile triste... ;-)
0
Ultimele 3 strofe...daaa! Foarte bine. Inceputul schioapata putin, dar nu pot sa pun degetul. Probabil ca sunt prea labartate.
0
DP
Dintre toate, asta mi-a placut cel mai mult.
0
prea inalt pentru raftul de jos
prea scund pentru copilarie
sau, cum spunea magul, \"intre om si dumnezeu, zace trupul meu / de lumina greu\"
cat despre mine, ma gandesc la singuratatea balonului lipit de tavan: nici printre oameni nu se mai poate intoarce (ar insemna sa-si piarda presiunea, sa rasufle - cine are nevoie de un balon rasuflat?), nici la ingeri nu se poate duce. Cand se va sparge tavanul?
Nu avem decat sa asteptam cu rabdare.
prea scund pentru copilarie
sau, cum spunea magul, \"intre om si dumnezeu, zace trupul meu / de lumina greu\"
cat despre mine, ma gandesc la singuratatea balonului lipit de tavan: nici printre oameni nu se mai poate intoarce (ar insemna sa-si piarda presiunea, sa rasufle - cine are nevoie de un balon rasuflat?), nici la ingeri nu se poate duce. Cand se va sparge tavanul?
Nu avem decat sa asteptam cu rabdare.
0
Îți mulțumesc pentru aducerea aminte a unui timp limită. Mai multe de spus?
Te învităm la Virtualia 5.
Te învităm la Virtualia 5.
0
