Adrian Munteanu

----------------------------------- Un dar din partea mea. Daca n-ați văzut-o încă, vă invit să vă uitați pe TVR Cultural, luni, 14 februarie, ora 16,30 sau marti, 15 februarie, ora 8,30 și 16,30,

Vreau să-mi arunc silabele în valul Tăcerilor din țărm pierdut sub spume, Să le urzesc consoanelor un nume În liniștea ce-a rupt năprasnic malul. Râul uimirii, revărsat în

Din volumul Orele Tăcerii (Sonete 6), aflat în pregătire. Aceste 85 de sonete au fost scrise în 69 de zile și adună Teama, Necunoscutul, Răscrucea, Îndoiala, Spaima, Surprinderea, Rugăciunea,

Din volumul Orele Tăcerii (Sonete 6), aflat în pregătire. Aceste 85 de sonete au fost scrise în 69 de zile și adună Teama, Necunoscutul, Răscrucea, Îndoiala, Spaima, Surprinderea, Rugăciunea,

Aceste 85 de sonete au fost scrise în 69 de zile și adună Teama, Necunoscutul, Răscrucea, Îndoiala, Spaima, Surprinderea, Rugăciunea, Speranța, Dorința, Așteptarea, Panica, Iubirea, Neajutorarea,

Din volumul Orele Tăcerii (Sonete 6), aflat în pregătire. Aceste 85 de sonete au fost scrise în 69 de zile și adună Teama, Necunoscutul, Răscrucea, Îndoiala, Spaima, Surprinderea, Rugăciunea,

în bob mai cred în veghea lui sublimă în șoimul treaz ce-a săgetat sorocul în brațul ferm care-ndârjește focul și în noblețea graiului prin rimă accept un semn să schimb cu el norocul și aripa

cu îngerul de braț mă urc pe scară a naibii viață tocmai pân’ la șapte dar ce frumoase flori cu șmag de lapte luate-n coltul străzii de la gară și-o sticlă frate ca să treci la fapte cum

Experiment 4 ( vocale ) Abat eclipsa urselor ovale Obida umbrei însutit se-ncinge. Impur adept al orbului împinge Enormul arc al urmei abisale. Înrourată-n

Îmi uit cuvântul. Te ating cu gura De la picioare aplecat spre pleoape. Străbat câmpii și nu las să îmi scape Cuibare moi ce-mi întețesc arsura. Dau de scânteia pulpelor aproape Și-mi

Toamna lui 1948 <div align=justify Scos la toaletă, la întoarcere găsesc un cetățean stând pe priciul meu. Ușa se închide și noul adus începe să îndruge o poveste cum și de ce a fost

Apreciat deopotrivă în teatru și film, actorul subțirel, dar nu fragil, respirând încrâncenarea proprie bărbatului adevărat și rostind tiradele cu timbrul tragedianului de profesie, Gheorghe Visu a

Unul dintre spectacolele recente ale Teatrului National din Iași, bine primit de critică și de public, este ” Dansează fetele Mundy „ de Brian Friel, în regia tinerei directoare de scenă Ada Lupu

Întâi se-aruncă tihna de pe munte În pajiștea cu năsturași de-o șchioapă Și-n iarbă greieri s-au căznit să-nceapă Un imn al tainei ce m-a uns pe frunte. Pe urmă seara-n jurul bolții

Să fie trâmbiți cele ce își poartă Ritmul solemn în viguroase ziduri ? Viori măiestre fermecând cu liduri Cetatea-n care mi-am croit o soartă ? Privirea vie, fruntea prinsă-n riduri, Pulsează

Prințesa mea,iubești fierbinte zborul. Pasăre blândă, ocrotindu-mi clipa, Întinzi în cer străluminat aripa, Să nu-mi rănesc prin neguri reci piciorul. Mă strânge-n laț neliniștea și

in vitro 3 țin osul să nu iasă din țâțâni c-o buleandră căptușind șira spinării din nadă-n gât un semn al întrebării se scrie-n carne apăsat cu duco un mâț beteag suind în casa