Poezie
În bob mai cred, în veghea lui sublimă
Sonet 465
1 min lectură·
Mediu
în bob mai cred în veghea lui sublimă
în șoimul treaz ce-a săgetat sorocul
în brațul ferm care-ndârjește focul
și în noblețea graiului prin rimă
accept un semn să schimb cu el norocul
și aripa ce zborul mi-l animă
un fulg privesc cu zbaterea-i infimă
și stau chezaș că vântul îi ia locul
iubesc păduri cu umbra lor flămândă
pe cel smerit plătind un vechi talant
și-aștept amurgul cu lumina-i blândă
când își ascunde duhuri de amant
dar toate-acestea-n mine stau la pândă
și-n colb de gând nu sunt decât neant
18 februarie 2006
001.845
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “În bob mai cred, în veghea lui sublimă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/217601/in-bob-mai-cred-in-veghea-lui-sublimaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
