AMAdrian Munteanu
Verificat@adrian-munteanu
„Trăiesc pentru-a trăi. E prea puțin !”
Nume: MUNTEANU Prenume: ADRIAN Semnătură de autor: Adrian Munteanu Data nașterii: 21august 1948 Locul nașterii: Brasov Studii: - Școala generală nr. 3, Brașov ; - Liceul “Unirea ” Brașov ( 1962 – 1966); Facultatea de limba si literatura româna Constanța ( 1968 – 1972) – profesor Cornel Regman, asistent Marin…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Toamna cu tăcerile ei. O poezie curată căreia nu-i găsesc, încă, nota particulară care să o caracterizeze pe autoare. Poate mai am timp, după lectura mai multor texte.
Pe textul:
„Toamna si atat" de Raluca-Stefania Mihai
0 suflu
Context Am ajuns la ultima filă a mărturiilor. Închid o pagină dureroasă, a unei existențe ce mi-a marcat și mie destinul. Ar fi fost mai simplu să nu o deschid, dar am considerat că nu trebuie ignorată datoria morală de a rosti adevărul până la capăt. Pe acest adevăr se clădește ființa noastră de azi. A uita înseamnă a-ți suprima rădăcinile, a păși pe un teren supus mereu năruirilor. A-ți asuma adevărul înseamnă să mai urci o treaptă.
Mulțumesc celor care au lăsat un cuvânt al trecerii lor sau doar au lecturat sporadic unele episoade.
Datorită vouă gestul nu mi se pare zadarnic.
Mulțumesc celor care au lăsat un cuvânt al trecerii lor sau doar au lecturat sporadic unele episoade.
Datorită vouă gestul nu mi se pare zadarnic.
Pe textul:
„În gulagul românesc ( 28 ), mărturiile tatălui meu" de Adrian Munteanu
0 suflu
Context Expresivă imaginea unei toamne cu dimensiuni incerte. Incertitudine compusă din cioburile oglinzii și din distanțare față de amintirea trăirilor și a anotimpului. După propriile mele stări, aș fi simțit nevoia de a specula mai mult productiva sintagma
\" cum de nu ai auzit încă sunetul oglinzii?!
s-a spart la picioarele noastre într-o vară oarecare
noi am călcat pe cioburi sângerând și plângând \".
Acesta este însă poemul tău și o toamnă unică, a Irinei.
\" cum de nu ai auzit încă sunetul oglinzii?!
s-a spart la picioarele noastre într-o vară oarecare
noi am călcat pe cioburi sângerând și plângând \".
Acesta este însă poemul tău și o toamnă unică, a Irinei.
Pe textul:
„și tu" de Irina Iacovescu
0 suflu
Context E adevărat, așa este jurnalul. Tatăl meu n-a intenționat să prezinte lucrurile într-o succesiune temporală strictă, ci numai să puncteze câteva dintre aspectele ce i-au marcat în mod real existența, într-o perioadă în care totul era plasat sub zodia incertitudinii și a suferinței.
Îți mulțumesc pentru constanță și interes.
Îți mulțumesc pentru constanță și interes.
Pe textul:
„În gulagul românesc ( 27 ), mărturiile tatălui meu" de Adrian Munteanu
0 suflu
Context Tare mă bântuie teama că nu mai avem capacitatea de comunicare și că trăim cu toții vieți paralele.
Cu aceeași prietenie.
Cu aceeași prietenie.
Pe textul:
„Te vad vorbind, cuvintele cad mute" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextDragă Dana,
Îmi cer scuze pentru întârziere. Probleme curente m-au ținut departe.
Îți destăinuiesc faptul că mi-am imaginat figura ezoterică a Bătrânului Zilei, centrul de gravitație specific al religiei budiste. De fapt orice religie confesională își are nucleul său gravitațional. În religia aztecă, maiașă, persană sau caldeană figura centrală se numește Jesod. În ezoterismul creștin centrul de gravitație specific este Fiul Omului. cred că a existat intenția inițială de a demonstra unitatea de concepție ce se poate descoperi în toate religiile. În acest fel, cred că ultimul vers este - cum întrebai - o cheie. Este cuprinderea acestui chip superior între limitele ce fixează absolutul, adică între mișcare și repaus.
Am scris un pic mai mult, ca să mă pedepsesc pentru întârziere.
Poate ne vedem la Brașov, cu ocazia lansării de vineri a lui Michel Marin. Eu voi fi acolo.
Cu prietenie
Adrian
Îmi cer scuze pentru întârziere. Probleme curente m-au ținut departe.
Îți destăinuiesc faptul că mi-am imaginat figura ezoterică a Bătrânului Zilei, centrul de gravitație specific al religiei budiste. De fapt orice religie confesională își are nucleul său gravitațional. În religia aztecă, maiașă, persană sau caldeană figura centrală se numește Jesod. În ezoterismul creștin centrul de gravitație specific este Fiul Omului. cred că a existat intenția inițială de a demonstra unitatea de concepție ce se poate descoperi în toate religiile. În acest fel, cred că ultimul vers este - cum întrebai - o cheie. Este cuprinderea acestui chip superior între limitele ce fixează absolutul, adică între mișcare și repaus.
Am scris un pic mai mult, ca să mă pedepsesc pentru întârziere.
Poate ne vedem la Brașov, cu ocazia lansării de vineri a lui Michel Marin. Eu voi fi acolo.
Cu prietenie
Adrian
Pe textul:
„S o n e t 1 9 2" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextIoan - armonie găsesc în vorbele tale. M-am străduit să fac schimbarea necesară. Nu știu dacă am reușit. Textul e puțin cam prea aproape de mine.
Dana - nu mă poți vedea, dar să știi că m-ai lăsat cu gura căscată. În loc de orice apreciere, vreau să-ți spun că mi-aș dori această imagine pe coperta volumului pe care, poate, odată voi reuși să-l scot.
Dana - nu mă poți vedea, dar să știi că m-ai lăsat cu gura căscată. În loc de orice apreciere, vreau să-ți spun că mi-aș dori această imagine pe coperta volumului pe care, poate, odată voi reuși să-l scot.
Pe textul:
„S o n e t 1 9 3" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextGata. S-a dus versul cu pricina. Uneori e tare greu, dar în dificultate stă și satisfacția.
Pe textul:
„S o n e t 1 9 3" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextPoate deloc întâmplător, astăzi suntem amândoi dominați de alb. Semn bun în toamna asta colorată și depresivă. Primești lumina cu pieptul gol, lăsându-te strivit, pătruns de irizările ei împlântate în trup. Iată de ce văd în textul de mai sus, mai ales în ultima lui parte, un poem erotic.
Pe textul:
„Neființă" de Gabi Schuster-Cărărușă
0 suflu
ContextLa mulți ani !, cu aceeași lumină născută din secundele tale.
Pe textul:
„Felicia Baltag sau anoTIMPUL cuvintelor-aripi" de Maria Prochipiuc
0 suflu
Context Am apelat la dicționar, ca să îmi aduc aminte exact semnificația termenului \" mitoză \". Apoi am înțeles că țintești spre elucidarea unor structuri ale macrocosmosului uman. El se compune din \" infecții cu nesomn \", din lupte cu păianjeni și lilieci albinoși, din peșteri și iluzii. Diviziunea celulară, în fond o marcă a progresului , este încețoșată de extinderea doar pe orizontală, un fel de extindere orgolioasă a fiecărui segment împreună cu jucăriile lui.
Nu-mi imaginez că ai găsit o rezolvare acestei situații incerte și nici nu interesează. Mai important este că ai enunțat starea unei realități mentale în care adevărul continuă să fie invizibil. Cine știe pentru cât timp.
Nu-mi imaginez că ai găsit o rezolvare acestei situații incerte și nici nu interesează. Mai important este că ai enunțat starea unei realități mentale în care adevărul continuă să fie invizibil. Cine știe pentru cât timp.
Pe textul:
„lupta continuă între mitoze" de Virgil Titarenco
0 suflu
ContextAdrian - de acord cu modificarea propusă. Și mie îmi sună mai aproape de polisemantism. În privința ritmului postărilor, preiau vorba românească : \" mai răruț, că-i mai drăguț.\" Rămân dator cu un răspuns.
Gabi -expresivă remarca. Ea însăși o găselniță. Mă bucur că ești pe aproape.
Codrina - să ne situaăm undeva la mijloc, între întoarcere și plecare. Poate în consecvență.
Gabi -expresivă remarca. Ea însăși o găselniță. Mă bucur că ești pe aproape.
Codrina - să ne situaăm undeva la mijloc, între întoarcere și plecare. Poate în consecvență.
Pe textul:
„S o n e t 1 9 1" de Adrian Munteanu
Recomandat0 suflu
ContextSe va desfășura totul până la sfârșit, așa cum am proiectat. Nici nu a mai rămas mult. Mai sunt trei episoade.
Mă bucur că nu m-ai uitat.
Mă bucur că nu m-ai uitat.
Pe textul:
„În gulagul românesc ( 25 ), mărturiile tatălui meu" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextCu o asemenea expresivă sinteză, umbrești calitatea textului în sine.
Prea plecate mulțumiri pentru căldura de dincolo de cuvinte.
Prea plecate mulțumiri pentru căldura de dincolo de cuvinte.
Pe textul:
„S o n e t 1 9 0" de Adrian Munteanu
Recomandat0 suflu
ContextAșteptarea mea, în ce te privește, este legată de alt moment, fericit, desigur. Mă mir că mai ai timp și de alții.
Pe textul:
„S o n e t 1 9 0" de Adrian Munteanu
Recomandat0 suflu
Context Simt o mână de prieten pe umăr. Cred că în aceste momente ne sprijinim reciproc.
Pe textul:
„În gulagul românesc ( 23 ), mărturiile tatălui meu" de Adrian Munteanu
0 suflu
Context Puterea mi-o dă datoria morală pe care o resimt. Greutatea ar trebui să fie la fel de mare pentru toți, indiferent de gradul lor de implicare.
E bine că ești pe aproape.
E bine că ești pe aproape.
Pe textul:
„În gulagul românesc ( 25 ), mărturiile tatălui meu" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextIertare celui îndrăgostit ( de profesia lui ) și credincios ( în taina fiecărei clipe ) pentru intrarea târzie în segmentul reacțiilor față de această încercare. Păstrez tăcerea, ca să-mi învălui în liniștea ființei bucuria că n-am trecut neobservat. M-ați încurajat să mai încerc pe această filieră a gândului și speranței.
Mulțumesc și...pe curând.
Mulțumesc și...pe curând.
Pe textul:
„S o n e t 1 9 0" de Adrian Munteanu
Recomandat0 suflu
ContextEvident \" condamnat \".
Pe textul:
„În gulagul românesc ( 24 ), mărturiile tatălui meu" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextAm decis să deschid sertarul și să fac public aceste mărturii, în speranța că ele vor ajunge la dreapta cumpănire și minimul folos al câtorva cititori, măcar.
Iată că ei există și gestul nu mi se mai pare zadarnic. E adevărat că asistăm la scăderera interesului pentru cunoașterea istoriei noastre recente. Nu mai târziu decât ieri, am asistat la o întâlnire cu Ioan Gavrilă Ogoranu, participant la lupta armată din munții Făgărașului, singurul român condamnata la moarte care nu a fost prins de securitate. În afara câtorva persoane de vârsta a treia, participanți la evenimente, și de câtiva jurnaliști, nimeni nu s-a mai obosit să se deplaseseze pentru a asculta mărturiile dramatice ale unui veac de opresiune.
Cred că noi ducem lipsă de modele morale. Celor existente n-am știut să le dăm atenția cuvenită și să le urmăm pilda. Am lăsat dorul unei patrii libere pe mâna unor falși sau parțial dizidenți, a celor care și înainte de 89 o duceau bine și erau protejați de nomenclatură, dacă nu făceau chiar parte din ea. De aici o sumedenie de avataruri pentru acest neam care se redresează mai greu decât ar fi fost de imaginat. Dacă se va redresa cu adevărat.
Vă mulțumesc că sunteți aproape.
Iată că ei există și gestul nu mi se mai pare zadarnic. E adevărat că asistăm la scăderera interesului pentru cunoașterea istoriei noastre recente. Nu mai târziu decât ieri, am asistat la o întâlnire cu Ioan Gavrilă Ogoranu, participant la lupta armată din munții Făgărașului, singurul român condamnata la moarte care nu a fost prins de securitate. În afara câtorva persoane de vârsta a treia, participanți la evenimente, și de câtiva jurnaliști, nimeni nu s-a mai obosit să se deplaseseze pentru a asculta mărturiile dramatice ale unui veac de opresiune.
Cred că noi ducem lipsă de modele morale. Celor existente n-am știut să le dăm atenția cuvenită și să le urmăm pilda. Am lăsat dorul unei patrii libere pe mâna unor falși sau parțial dizidenți, a celor care și înainte de 89 o duceau bine și erau protejați de nomenclatură, dacă nu făceau chiar parte din ea. De aici o sumedenie de avataruri pentru acest neam care se redresează mai greu decât ar fi fost de imaginat. Dacă se va redresa cu adevărat.
Vă mulțumesc că sunteți aproape.
Pe textul:
„În gulagul românesc ( 24 ), mărturiile tatălui meu" de Adrian Munteanu
0 suflu
Context