Toamna si atat

Toamna cu tăcerile ei. O poezie curată căreia nu-i găsesc, încă, nota particulară care să o caracterizeze pe autoare. Poate mai am timp, după lectura mai multor texte.

imi pare ca ai reusit sa invingi tristetea. iti sta bine intr-un apus care nu-i mai mult decat un asfintit!

Raluca,
cele cateva randuri scrise de tine ma fac sa cred ca ai reusit sa treci peste acea perioada, sa-i zicem mai dificila.
Te voi suna imediat ce voi avea putin timp dar deocamdata am cateva proiecte mari in lucru.
Sa revin la subiect: mi se pare ca ai reusit sa gasesti primavara. Multa bafta!

Când am intrat la text, am vrut să-ți spun că aceste câteva versuri de sezon nu ar trebui considerate poezie. Acum că am citit și comentariile, nu o voi mai face, pentru că am înțeles că înainte era și mai rău. Așadar, voi spera și eu într-o evoluție ulterioară. De nu ți-ar fi ăsta drumul...

A.

Ce va pot spun decat ca eu nu ma mai identific cu ceea ce se numesste poezie... din pacate